Franța: Respingerea moțiunilor de cenzură și adoptarea definitivă a proiectului legii de reformă a sistemului de pensii nu atenuează criza politică și tensiunile din întreaga țară

După eșuarea moțiunii de cenzură împotriva guvernului care și-a asumat răspunderea asupra proiectului de lege în Adunarea Națională la numai nouă voturi (278 față de 287 necesare) în mai multe orașe din Franța au loc mitinguri de protest, unele dintre ele dând naștere la ciocniri între manifestanți și forțele de ordine.

La Paris, de pildă, demonstranții erau deja pregătiți și au ocupat Place Vendome la numai câteva sute de metri de Palais Bourbon, sediul Adunării Naționale. Poliția a utilizat gaze lacrimogene și la un moment dat li s-au alăturat mai mulți deputați ai alianței stângii, Nupes, formată din patru partide – Franța Nesupusă (LFI, stânga populistă), Partidul Socialist (PS), Verzi (EELV) și Partidul Comunist.

Alături de Nupes care are 149 de deputați, a votat și Reunirea Națională (RN, dreapta populistă) cu 88 de deputați, grupul nealiniaților (LIOT), cu deputați, 4 independenți, dar și 19 din cei 61 de deputați ai partidului Republicanii (LR, centru dreapta), care au sfidat consemnul de vot din partea liderilor lor. Guvernul dispune de sprijinul a doar 250 de deputați în Adunarea Națională

Deși a fost adoptată în forma sa finală, legea, care prevede în principal majorarea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, nu va merge acum la promulgare la președintele Emmanuel Macron. Nupes a anunțat că va sesiza Consiliul Constituțional privind neconstituționalitatea unor articole de lege, iar prim ministra Elisabeth Borne a anunțat și ea că va cere Consiliului Constituțional analiza întregului text, ceea ce poate lua până la o lună.

Pe lângă aceasta, Nupes a înaintat Consiliului Constituțional o propunere de convocare a unui referendum de inițiativă partajată (semnat de cel puțin 20% dintre senatori și deputați și 10% dintre alegători în termen de nouă luni) asupra reformei pensiilor.

Toți deputații Nupes, RN și cei LR care au votat moțiunea de cenzură au cerut demisia prim ministrei Borne și retragerea reformei sistemului de pensii de către președintele Macron, care în campania electorală de anul trecut a promis majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani, explicând că nu se poate continua cu deficitul cronic al fondului de pensii pe fondul sporirii speranței de viață.

Președintele Macron a convocat marți o reuniune a principalilor miniștri și ai celor trei grupuri parlamentare pro-prezidențiale din Adunarea Națională. Prim ministra Borne a promis că va continua în fruntea guvernului, dar acum întrebarea are se pune este ce legitimitate mai are în condițiile în care acest proiect de lege nu a fost supus votului Adunării Naționale pentru că nu exista o majoritate în favoarea el și în schimb a fost adoptat prin recurs la articolul 49.3 al Constituției, angajarea responsabilității guvernului, folosit pentru a 11-a oară în numai nouă luni.

Vor urma și alte proiecte le legi extrem de dificile și este greu de crezut că LR va mai tolera pasiv sau semi-pasiv angajarea pe bandă rulantă de către guvern a responsabilității guvernului. Pe de altă parte, căderea guvernului nu ar aduce după sine atenuarea crizei politice actuale. Nu este clar dacă un alt prim ministru ar putea guverna fără majoritate în Adunarea Națională, iar președintele Macron a declarat în septembrie 2022 că dizolvarea Adunării Naționale și convocarea de alegeri legislative anticipate este o opțiune probabilă. Sondajele de opinie nu indică o structură radical diferită în urma unui scrutin anticipat și mai mult de atât o majoritate alternativă este greu de obținut, câtă vreme cele două principale forțe ale opoziției, LFI și RN, se exclud reciproc, acuzându-se reciproc de extremism, de dreapta, respectiv de stânga.

Și în ultimul rând, nu și cel mai puțin important, este opoziția opiniei publice. Potrivit unui sondaj recent 68% dintre alegători doresc retragerea legii pensiilor și același procent se pronunță pentru demisia guvernului Borne. Protestele stradale, încurajate fățiș de Nupes, continuă neabătut și joi se anunță o nouă zi națională de protest, la care se adaugă continuarea grevelor în sectoarele energiei, transporturilor publice și salubrității, cu gunoaiele necolectate la Paris de două săptămâni.

În aceste condiții, Franța se afundă într-o criză politică și socială care se adaugă celei economice manifestată prin scumpirea costului vieții, a celei ecologice cu temperaturi neobișnuit de ridicate și secetă prelungită și a celei geopolitice declanșată anul trecut de invadarea Ucrainei de către Rusia. Iar criza politică din Franța, țară care împreună cu Germania este lideră a Uniunii Europene nu ar trebui să lase pe nimeni din afara frontierelor Hexagonului indiferent.