Franţa se opune scăderii cu 15% a consumului cerută de Bruxelles, la presiunea Germaniei

Franţa s-a declarat luni contra unui obiectiv uniform de reducere a consumului de gaz în Europa, după propunerea Comisiei Europene de scădere cu 15%, asigurând în acelaşi timp că vrea să fie pe deplin solidară cu Germania, transmite publicația La Tribune, citată de Rador.

Guvernul francez se opune cererii Bruxellesului ca toate ţările Uniunii Europene să-şi scadă consumul de gaz cu minim 15% între august şi martie 2023 (faţă de media ultimilor cinci ani) pentru a trece iarna fără gaz rusesc. După Spania, Portugalia şi Grecia, Franţa nu este nici ea pentru ideea de a fixa o ţintă uniformă de reducere a consumului de gaz, potrivit cabinetului ministrului tranziţiei energetice, Agnès Pannier-Runacher.

Marţi, 26 iulie, ea va propune în consiliul extraordinar al miniştrilor europeni însărcinaţi cu energia ca statele să se înţeleagă pe obiective de reducere a consumului care depind de capacitățile situaţiei fiecărei ţări în parte şi în special de capacitatea lor de export. „Capacităţile fizice de transfer de gaz din Vest spre Est sunt oricum limitate”, arată cabinetul ministrului, precizând că ţinta de 15% scădere a consumului de gaz menţionată de Uniunea Europeană ar putea avea un impact economic important asupra ţării.

„Vom face maximum pentru a-i ajuta pe partenerii noştri europeni (…) dar nu foloseşte la nimic să facem eforturi în plus care oricum nu ar avea efect asupra capacităţii de a ne ajuta vecinii”, adaugă cabinetul, dând asigurări că vrea să fie pe deplin solidar cu Germania.

Franţa doreşte un acord „care să aplice principiul unei reduceri coordonate a consumului de gaz, dar care să ţină cont în acelaşi timp de situaţiile deosebite ale fiecărui stat membru şi în special de capacitatea noastră de export de gaz”.

Anturajul ministrului nu a dorit să comunice obiectivul exact de scădere a consumului de gaz pentru Franţa. Agnès Pannier-Runacher lucrează deja la un plan de reducere a consumului de energie (electricitate şi gaz) cu 10% până în 2024.

Pe lângă cele patru ţări – Spania, Portugalia Franţa şi Grecia -, Malta şi Cipru fac şi ele parte din tabăra statelor refractare, potrivit ministrului grec al energiei, Kostas Skrek. Ştiind că circa 70% din gazul importat de Grecia serveşte la producerea de electricitate, acesta a explicat că o asemenea reducere ar duce fără îndoială la perturbări în aprovizionarea particularilor, ca şi a întreprinderilor.

„Chiar dacă ne reducem cu 15% consumul, asta nu înseamnă că gazul va merge în direcţia Germaniei”, foarte dependentă de livrările ruseşti, a insistat ministrul grec.

Calificând măsura drept „disproporţionată”, Joao Galamba, secretar de stat la Mediu şi Energie al Portugaliei, a amintit săptămâna trecută că această măsură ar fi dificil de pus în practică în Portugalia, în situaţia în care ţara a fost obligată „să-şi crească mult consumul de gaz din cauza secetei” excepţionale din acest an. Pe de altă parte, spune el, propunerea Comisiei „nu este adaptată pentru ţări care nu sunt interconectate” la reţeaua de gaz ca Portugalia.

Beneficiile grupului petrolier şi de gaz portughez Galp au crescut cu 90% în trimestrul al doilea, la 265 de milioane de euro, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În primul trimestru, beneficiul grupului s-a ridicat la 20 de milioane de euro, faţă de 166 milioane de euro în primele şase luni din 2021. Excedentul brut de exploatare (Ebitda) al Galp s-a stabilit în al doilea trimestru la 1,24 miliarde de euro faţă de 571 de milioane cu un an în urmă, graţie „unor condiţii de piaţă favorabile, în special sectoarele de explorare, rafinare şi energii regenerabile”, explică Galp într-un comunicat. Amintim, grupul a cumpărat cu 140 de milioane de euro cele 24,99% pe care nu le poseda încă în Titan Solar, o întreprindere comună de energie regenerabilă creată cu societatea de inginerie spaniolă ACS în 2020, a detaliat el. Titan Solar exploatează actualmente parcuri solare cu o capacitate instalată de 1,15 GW şi dezvoltă alte proiecte cu o capacitate potenţială de 1,6 GW, toate situate în Spania. (Traducere: Gabriela Sîrbu)