Franța: Varianta finală a proiectului legii pensiilor se întoarce la votul în plen în cele două camere. Comisia Mixtă Paritară Adunarea Națională – Senat (CMP) a confirmat majorarea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani

CMP a stabilit forma finală a textului compus din 20 de articole, care prevede al art.7 că vârsta de pensionare se va majora treptat cu un trimestru până va ajunge în 2030 la 64 de ani. Primii care vor fi vizați de această lege vor fi persoanele născute după 1 septembrie 1961.

În paralel va crește treptat, până în 2027 și nu până în 2035 cum prevedea legea adoptată în 2014 a numărului de ani de cotizație la 43 sau 172 de trimestre pentru încasarea unei pensii complete, față de 42 de ani (sau 168 de trimestre) la ora actuală.

CMP a păstrat și prevederea inițială din proiectul guvernului care suprima treptat majoritatea regimurilor speciale. Vizate sunt Regia Autonomă a Transporturilor Pariziene (RATP), lucrătorii din industriile de electricitate și gaze, angajații Băncii Franței, cei ai Consiliului Economic, Social și de Mediu, etc. Clauza privește însă numai noii angajați. Compania publică a căilor ferate, SNCF, este afiliată regimului general încă din 2020. Vor continua să ființeze regimurile autonome (profesii liberale, avocați), dar și cele foarte specifice (marinari, Opera din Paris, Comedia Franceză).

Potrivit legii, pensiile mici ar urma să fie revalorizate de la 1 septembrie și pensia minimă completă va reprezenta minimum 85% din salariul minim pe economie (SMIC), deci aproape 1.200 de euro lunar. În viitor indexarea acestor pensii se va face în raport cu creșterea SMIC și nu a ratei inflației.

Legea prevede și posibilitatea pensionării anticipate pentru profesiile recunoscute ca “penibile” (dificile), încurajarea muncii seniorilor și protejarea femeilor care au întrerupt cariera pentru nașterea și creșterea copiilor.

Desfășurate cu ușile închise, dezbaterile CMP, compusă din șapte deputați și senatori, au fost ceva mai mult de o formalitate, dată fiind majoritatea (9 – 5) deținută de confederația Ensemble (Împreună, centru, pro-prezidențială) și Republicanii (LR, centru dreapta).

Joi dimineața proiectul de lege în varianta definitivă va fi supus votului Senatului, unde nu se așteaptă nicio surpriză, LR – 145 de senatori și centriștii pro-prezidențiali – 57 de senatori, dețin o majoritate confortabilă din totalul de 348.

Proiectul va merge apoi după amiaza la Adunarea Națională unde guvernul nu dispune decât de 250 de deputați, majoritatea absolută fiind de 289. LR are un grup de 61 de deputați, care însă sunt divizați cu privire la atitudinea de adoptat față de reforma pensiilor. Deputații sunt aleși prin vot direct, spre deosebire de senatori care sunt aleși prin vot indirect de către aleșii națiunii (în număr de circa 162.000).

Guvernul are opțiunea adoptării proiectului prin angajarea responsabilității (art. 49.3 al Constituției), în cazul că o moțiune de cenzură ulterioară eșuează, dar anturajul președintelui Emmanuel Macron, citat de presă, asigură că șeful statului dorește ca proiectul să fie supus votului Adunării Naționale.

Între timp, miercuri a avut loc a opta zi națională de protest, potrivit sindicatelor au ieșit în stradă 1,7 milioane de persoane, iar potrivit ministerului de interne 480.000. AU continuat grevele în mai multe sectoare, în special în transporturi, iar la Paris gunoaiele nu au fost strânse de 10 zile. Ministrul de interne, Gerald Darmanin, a cerut primăriței Parisului, Anne Hidalgo (Partidul Socialist), prin intermediul prefectului de poliție rechiziționarea gunoierilor pentru evacuarea celor circa 7.600 de tone de gunoaie care s-au adunat pe trotuarele capitalei, cerere refuzată de șefa primăriei.