Franța: Yael Braun-Pivet realeasă președintă a Adunării Naționale. O victorie a președintelui Emmanuel Macron și o înfrângere a stângii, dar majoritatea absolută nu există

După trei tururi de scrutin, fosta președintă, sprijinitoare a președintelui Macron, a devenit noua președintă a Adunării Naționale, cu sprijinul deputaților dreptei clasice.

„Avem acum o responsabilitate uriașă”, a declarat Braun-Pivet în primul ei discurs după ce a fost realeasă în funcție.
„Nu avem de ales: trebuie să ne înțelegem, trebuie să cooperăm, trebuie să fim capabili să găsim compromisuri”, a spus ea. „Trebuie să găsim noi soluții”, iar acestea trebuie să fie găsite „folosind noi metode” într-o „Adunare Națională care este poate mai reprezentativă decât oricând pentru poporul francez”, a mai declarat noua-veche președintă, vizibil emoționată.

În primul tur candidatul Noului Front Popular (NFP, alianța stângii) Andre Chassaigne de la Partidul Comunist (PCF) a obținut 200 de voturi, Sebastien Chenu (Reunirea Națională, RN-dreapta radicală/extremă), 143 de voturi, Braun-Pivet (Împreună pentru Republică, EPR-centru, pro-prezidențial), Philippe Juvin (Dreapta Republicană, DR-dreapta clasică) 48 de voturi, Naïma Moutchou (Orizonturi, centru dreapta) 38 de voturi și Charles de Courson (LIOT, independenți) 18 voturi.

Cum niciun candidat nu a obținut majoritatea absolută a voturile celor 574 de deputați din 577 care au votat, s-a organizat un al doilea tur în care Juvin și Moutchou s-au retras. De data aceasta Braun-Pivet s-a plasat pe primul locul a obținut 210 voturi, Chassaigne 202, Chenu 143 și de Courson 12.

Nici de data aceasta nu a fost obținută majoritatea absolută a fost organizat un al treilea tur de scrutin în care a fost ales candidatul care a obținut cele mai multe voturi, cu participarea lui Braun-Pivet 220 de voturi, Chassaigne 207 și Chenu 141.

În vârstă de 53 de ani, juristă de profesie, Braun-Pivet care este de religie iudaică, a fost aleasă deputat în 2017, realeasă apoi în 2022 când a fost aleasă petru prima oară președintă a Adunării Naționale. De la început a fost o fidelă a președintelui Macron, dar în ultima vreme s-a delimitat de acesta și se relatează că ar fi avut dezacorduri importante cu șeful statului atunci când acesta a consultat-o înaintea deciziei de dizolvare a Adunării Naționale pe 9 iunie, după rezultatul alegerilor europarlamentare când aliații președintelui Macron au obținut doar 14% din voturi, mult în urma RN cu 31%.

Acest rezultat constituie o victorie, cel puțin temporară, a președintelui Macron care spunea că așteaptă rezultatele alegerii președintelui Adunării Naționale pentru numirea unui prim ministru.

Dar acest rezultat arată că în Adunarea Națională nu există o majoritate absolută și deci partidele politice din Franța vor trebui să facă ceea ce n-au făcut în ultimii 65 de ani ai celei de-a Cincea Republici și ceea ce se face în marea majoritate a țărilor europene: să negocieze o coaliție.