150 de români ar fi fost păgubiți cu 15 milioane de lei de către o rețea infracțională de moldoveni. Li s-ar fi promis câștiguri substanțiale și rapide prin „investiții” pe platforme de tranzacționare on-line, dar în realitate li s-au furat datele personale și apoi banii din conturi

Miercuri, 7 august, au fost puse în aplicare peste 60 de mandate de percheziție domiciliară și a unor autovehicule în Republica Moldova (inclusiv la sediile unor persoane juridice) într-un dosar deschis de autoritățile române ce vizează comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune, acces fără drept la un sistem informatic, efectuarea de operațiuni în mod fraudulos, fals informatic, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, șantaj și spălare a banilor.

În aceeași zi, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală împreună cu polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și ai Direcției Investigații Criminale  au efectuat simultan cu autoritățile judiciare din Republica Moldova – Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, activități de urmărire penală  în același dosar penal.

Dosarul aflat pe rolul DIICOT – Structura Centrală a fost constituit ca urmare a sesizării formulate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, la acesta fiind reunite ulterior 120 de dosare penale înregistrate la alte unități de parchet, privind  sesizările formulate  de 150 de persoane vătămate.

Cum funcționa escrocheria

„Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că în cursul anului 2022,  pe teritoriul Republicii Moldova  a fost constituit un grup infracțional organizat, ai cărui membrii au creat și distribuit în mediul virtual (internet) reclame prin care era promovată posibilitatea unor câștiguri sigure, rapide și substanțiale ca urmare a unor investiții reduse (250 dolari, 250 euro) în acțiuni/monede virtuale prin intermediul unor platforme de tranzacționare on-line, anunțurile publicitare conținând, pentru credibilitate,  pozele unor persoane cu notorietate sau sigle ale unor unități bancare, publicații de specialitate economică  sau posturi de televiziune”, au stabilit anchetatorii.

Aceste reclame aveau atașate link-uri către pagini web create tot de membrii grupării de criminalitate organizată care simulau platforme de investiții la distanță în acțiuni/monede virtuale, iar în momentul în care erau accesate se deschidea o pagină web tip formular de înregistrare, unde persoana trebuia să completeze numele, număr de telefon și adresa de poștă electronică.

„Ulterior,  persoanele erau contactate de membrii ai grupului infracțional care prin folosirea de nume și calități mincinoase (consultant financiar, broker de asigurări, recuperator de creanțe, ofițer de securitate cibernetică, consilier personal de investiții, expert financiar etc)  le induceau în eroare în cadrul unor conversații telefonice, prin prezentarea ca adevărată a împrejurării mincinoase că investind în acțiuni/monede virtuale prin intermediul acestora vor obține câștiguri sigure, substanțiale și rapide. Pentru efectuarea investițiilor, sub pretextul creării conturilor pe platformele de tranzacționare, li se solicita  persoanelor vătămate  fotografii ale actului de identitate, ale cardului bancar și ale unei facturi de utilități”, detaliază procurorii DIICOT.

Amenințați dacă nu continuă „investițiile”

După transmiterea documentelor și transferul sumei (către conturi indicate de membrii grupului),  persoanele vătămate erau îndrumate să instaleze pe sistemele informatice folosite (telefoane mobile/calculatoare) programe informatice ce permit controlul de la distanță al sistemului informatic pe care este instalat, în acest mod făptuitorii obținând acces atât la sistemele informatice ale victimelor cât și la programele sau aplicațiile informatice instalate pe acestea (aplicații de mobile/internet banking) și implicit la conturile bancare și conturile deschise pe platformele de monede virtuale.

Ulterior,  folosind codurile de acces obținute, membrii grupării infracționale  accesau prin aplicațiile de mobile banking  conturile bancare ale persoanelor vătămate  și transferau sumele de bani din acestea în alte conturi aflate sub controlul lor. În același mod procedau și cu  conturile persoanelor vătămate deschise pe platformele de monede virtuale cărora le modificau datele de acces/identificare și transferau monedele virtuale în alte portofele electronice.

În situațiile în care   persoanele vătămate își manifestau reticența de a continua  investițiile sau de a plăti „taxele” pentru profitul obținut, făptuitorii au recurs inclusiv la  amenințări. Prejudiciul  înregistrat de victime  se ridică la  aproximativ 15 milioane lei.

În vederea soluționării cauzei, prin intermediul Eurojust au avut loc întâlniri de coordonare între autoritățile judiciare din România și Moldova, iar la data de 19.03.2024 a fost încheiat un Acord  privind constituirea unei echipe comune de anchetă, între autoritățile judiciare romane , D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală și autoritățile judiciare din Republica Moldova – Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Astfel, pe 7 august au fost puse în aplicare peste 60 de mandate de percheziție domiciliară și a unor autovehicule în Republica Moldova (inclusiv la sediile unor persoane juridice), fiind identificate și ridicate calculatoare, laptopuri  și unități de stocare a datelor, ștampile, înscrisuri, arme letale și muniție (două pistoale și o pușcă de vânătoare), sume de bani, precum și alte mijloace de probă. A fost dispusă măsura sechestrului asupra a 10 autoturisme.

La activitățile desfășurate în Republica Moldova au participat și specialiști din cadrul DIICOT – Structura Centrală, precum și polițiști din cadrul   Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și Direcției Investigații Criminale. Autoritățile judiciare din  Republica Moldova au reținut 12 suspecți.
Acțiunea a beneficiat de sprijinul Europol și SELEC.