Fresce „excepționale” cu Dionysos, dezgropate la Pompei. Friza, care datează din secolul I î. Hr., oferă o privire rară asupra misterelor lumii antice

Fresce aproape în mărime naturală reprezentând zeul roman al vinului și misterele unui ritual de inițiere dionisiac au fost descoperite la Pompei și salutate de experți ca extinzând înțelegerea noastră asupra lumii antice.

„Acestea sunt fresce importante atât prin mărimea lor, cât și prin conținut”, a declarat Gabriel Zuchtriegel, directorul sitului arheologic Pompei. „Ele ne permit să înțelegem mai bine ceea ce știam deja”, scrie The Times.

Zuchtriegel vorbea în timp ce îl găzduia pe Alessandro Giuli, ministrul italian al culturii, și pe jurnaliști la dezvelirea unei „megalografii” recent descoperite, datând din secolul I î.Hr.

Friza a fost dezgropată într-o sală de banchet spațioasă, excavată în ultimele săptămâni în ceea ce se numește Insula 10 din partea centrală a orașului Pompei. Megalografia acoperă trei laturi ale camerei, iar a patra latură se deschide spre grădină.

Ea înfățișează procesiunea lui Dionysos, zeul grec al vinului cunoscut de romani sub numele de Bacchus, și bacante portretizate ca dansatoare, dar și ca vânători feroce. Una dintre ele poartă pe umeri o capră măcelărită, iar alta ține în mână o sabie și măruntaiele unui animal.

În centrul compoziției se află o femeie care ține în mână o torță, indicând faptul că este o inițiată, o femeie muritoare care, printr-un ritual nocturn, urmează să fie inițiată în misterele lui Dionysos, care are puterea de a muri și de a renaște și care promite același destin adepților săi.

Friza poate fi datată în anii 40-30 î. Hr., ceea ce înseamnă că la momentul erupției Vezuviului, care a îngropat Pompei sub un strat gros de piatră ponce și cenușă în anul 79 d.Hr., pictura avea deja aproximativ 100 de ani.

Zuchtriegel a spus că frescele completează imagini similare găsite în Vila Misterelor. Împreună, acestea sunt singurele două reprezentări cunoscute ale cultului lui Dionysos care au supraviețuit din lumea antică.

Bacantele și vânătoarele petrecărețe contrastează cu portretul mai statornic al mireselor din descoperirea anterioară. „Acestea sunt două extreme ale experienței feminine în antichitate”, a declarat Zuchtriegel.

Directorul Pompeii a declarat că imaginile de vânătoare erau o evocare a morții, o femeie fiind descrisă mâncând carne crudă. Într-o altă imagine din Vila Misterelor, o femeie este prezentată în timp ce alăptează o capră tânără, a spus el. „Este dubla funcție a morții și a renașterii. Dionysos moare și renaște. Prin inițierea în cult, te naști din nou”, a spus Zuchtriegel.

Acesta a subliniat, de asemenea, reprezentarea figurilor feminine ca statui, stând pe piedestaluri, dar într-o manieră care surprinde și mișcarea. Culoarea pielii și hainele le fac să pară vii, artistul jucându-se cu conceptele de iluzie și realitate.

Sophie Hay, arheologă britanică care lucrează la Pompei, a declarat că finalizarea ultimelor săpături va oferi ocazia de a evalua următorii pași în dezvoltarea sitului, care a trebuit să limiteze numărul vizitatorilor la maximum 20.000 pe zi.

Ea a spus că atenția s-ar putea îndrepta către vilele romane din afara orașului Pompei, care au fost frecvent jefuite. „Excavațiile vor contribui la protejarea acestora, încurajând vizitatorii să călătorească în altă parte. Poate că aceștia vor rămâne mai mult timp în zonă, ceea ce ar fi benefic pentru economie”, a spus ea.

În cele mai recente frize, Hay a atras atenția asupra imaginilor rafinat redate de animale moarte, pești, anghile, kalamari și moluște în partea de sus a pereților. Ea a spus că mai sunt încă multe de învățat despre figurile feminine care au participat la cultul lui Dionysos.

„Acestea erau culte misterioase, astfel încât ceea ce făceau ele rămâne un mister, chiar și în sursele scrise antice”, a spus Hay.

Vorbind cu jurnaliștii în fața unei frize cu Paris și Elena, protagoniștii Iliadei, într-o cameră alăturată, Giuli a spus că megalografia a oferit o privire în interiorul ritualurilor adepților lui Dionysos.

„Este un document istoric excepțional și, împreună cu fresca din Vila misterelor, constituie un unicat, făcând din Pompei o mărturie extraordinară a unui aspect al vieții mediteraneene clasice care este în mare parte necunoscut”, a spus ministrul culturii al Italiei.

Sala va fi deschisă pentru grupuri mici de vizitatori începând de joi 27 februaarie. Rezervările trebuie făcute prin telefon, iar grupurile de până la 15 persoane vor putea vedea frescele în timp ce arheologii își continuă lucrările.