Frustrarea țărilor europene care nu au fost invitate de Elysée la întâlnirea informală despre Ucraina

Invitațiile la întâlnirea informală privind Ucraina și securitatea europeană, care a avut loc luni, 17 februarie, la Palatul Elysée, au fost trimise doar în șapte țări din Europa și au atras critici din partea altor țări ale Uniunii Europene, frustrate că nu au fost invitate. În Cehia și România, două state puternic implicate alături de Ucraina, dezamăgirea a fost deosebit de mare, deoarece Emmanuel Macron a preferat liderii marilor țări vest-europene, scrie cotidianul francez LE MONDE, citat de Rador Radio România.

„Noile discuții informale, purtate la o săptămână după Consiliul European și la câteva zile înainte de alegerile germane [de duminică, 23 februarie], nu duc nicăieri”, s-a plâns luni Petr Fiala, premierul (conservator) ceh, care cere „acțiune”.

De când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022, țara central-europeană de 10 milioane de locuitori a fost unul dintre cei mai fermi susținători ai efortului de război ucrainean. În 2024 a lansat un plan vast pentru achiziționarea comună de muniție pentru Kiev.

Chiar dacă are o armată modestă, Cehia nu a înțeles de ce Elysée a invitat doar Polonia dintre țările vecine Ucrainei, mai ales că „nimeni nu a primit mai mulți refugiați ucraineni pe cap de locuitor decât noi”, a declarat pentru Le Monde un apropiat al domnului Fiala, vorbind de „aroganță” în privința președintelui francez. Praga simte că este tratată de Europa la fel cum o face Donald Trump, adică este în mare măsură ignorată.

„Nu s-a luat nicio decizie”

Pe lângă țări mari precum Germania și Regatul Unit, Palatul Elysée și-a dat osteneala să invite și Danemarca, o țară cu o populație mai mică decât Cehia, dar care deține în prezent președinția rotativă a Grupului de Cooperare Nordic-Baltic (NB8), un forum de cooperare între țările nordice și cele baltice, toate foarte preocupate de amenințarea rusă.

În România, Cristian Diaconescu, consilierul pentru apărare și securitate al președintelui interimar Ilie Bolojan, a deplâns duminică faptul că țara sa de 19 milioane de locuitori nu a fost invitată la Paris, „în ciuda eforturilor sale de până acum /în favoarea Ucrainei/”. Având peste 600 de kilometri de graniță directă cu Ucraina, România ocupă o poziție strategică pentru susținerea Kievului și apărarea Europei. Din 2022, a găzduit și desfășurarea a peste 1.000 de soldați francezi la Cincu, în centrul țării.

„Subiectele de discuție nu vor fi legate de securitatea și stabilitatea flancului estic al NATO, precum regiunea Mării Negre, și, ceea ce este foarte important, nu se vor lua decizii”, a spus Diaconescu înaintea întâlnirii de la Elysée, spunând că este convins „că va exista o continuare care ne va include”.

Croaţia şi Slovenia, conduse de asemenea de guverne pro-europene, au declarat luni că ar fi preferat să fie incluse în aceste discuţii care vizează abordarea securităţii întregului Bătrân Continent.

Avansul forţelor pro-ruse

Alegerea franceză poate fi explicată prin dorința de a lua decizii mai rapid decât într-un format care include toate cele douăzeci și șapte de state membre UE, dar ea plasează guvernele acestor țări excluse într-o situație politică dificilă, întrucât se confruntă cu un avans puternic al forțelor pro-ruse pe scena lor politică internă.

În România, Călin Georgescu, candidat pro-rus la alegerile prezidențiale din mai, continuă să atace guvernul pro-european aflat la putere pentru presupusa sa slăbiciune diplomatică.

După modelul prim-ministrului ungar Viktor Orban, aceste forțe politice împărtășesc o opoziție comună față de ideea unei apărări europene comune. Luni, ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto a criticat întâlnirea de la Paris, numind-o un summit al „oamenilor frustrați” și al țărilor care „nu vor pacea”. „Spre deosebire de ei, susținem aspirațiile lui Donald Trump”, a spus acest reprezentant al unei țări care a rămas apropiată de Kremlin și care a avut motive întemeiate să nu fie invitată.