Funcționarea Curții Supreme de Justiție din Republica Moldova, sub semnul întrebării: Șapte judecători au demisionat, dar deciziile au fost suspendate / Ei se prezintă la serviciu, dar nu examinează dosare 

Funcționalitatea Curții Supreme de Justiție (CSJ) rămâne sub semnul întrebării, chiar și după ce Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a suspendat pe 30 de zile cererile de demisie a șapte judecători, transmite Radio Europa Liberă.

Potrivit ministrei Justiției, o parte dintre judecători vin la serviciu, dar ar fi „reticenți” în a examina dosarele. În același timp Consiliul Superior al Magistraturii examinează posibilitatea de a transfera temporar la CSJ judecători din alte instanțe.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru a afirmat în timpul unei emisiuni la Jurnal TV că judecătorii ale căror demisii au fost suspendate prin decizia CSE au avut opinii diferite cu privire la legalitatea acesteia. „Noi am spus că deciziile CSE sunt obligatorii. A doua zi s-au format anumite complete de judecată. Ei se prezintă la serviciu, dar au o reticență în a examina dosare”, a spus ministra.

După ce autoritățile au anunțat că vor să adopte o lege care să prevadă evaluarea extraordinară a integrității etice și financiare a tuturor judecătorilor CSJ, 20 din cei 25 de magistrați ai acestei instanțe au depus cereri de demisie. Ultimele șapte cereri urmau să intre în vigoare pe 31 martie. În aceeași zi, Comisia pentru situații excepționale (CSE) a suspendat pentru 30 de zile cererile lor.

Astfel, la acest moment, în CSJ ar trebui să-și exercite funcția 12 magistrați. Pe parcursul ultimei săptămâni, însă, CSJ nu a pronunțat nicio decizie.

Contestațiile deciziilor comisiei pre-vetting

Potrivit ministrei Justiției, este important ca CSJ să examineze contestațiile depuse la Consiliul Superior al Magistraturii de candidații care nu au promovat pre-vetting-ul. Dintre cei 23 de candidați la funcția de membru al CSM, doar cinci au fost evaluați pozitiv.

Autoritățile așteptau ca judecătorii să-și aleagă reprezentanții în CSM la Adunarea Generală din 17 martie. Însă aceștia au amânat alegerile pentru 28 aprilie, astfel încât CSJ să reușească să examineze contestațiile.

Disputa privind faptul dacă CSM este sau nu în deplinătatea funcțiilor sale înainte ca judecătorii să-și fi ales reprezentanții în acest organ de autoadministrare este în desfășurare.

Inițial, contestațiile urmau să fie examinate de completul format din judecătorii Vladimir Timofti, Ala Cobăneanu și Svetlana Filincova. Judecătorul Dumitru Mardari era numit membru supleant. Toți patru au plecat în demisie înainte de 31 martie. Ei au reușit să pronunțe hotărâri ce-i vizează pe doi candidați – Anatolie Țurcan și Natalia Clevadî. Ambele contestații au fost respinse.

Noul complet la CSJ care examinează contestațiile deciziilor comisiei pre-vetting este format din judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Mariana Petic și Ion Guzun. Membru supleant este Maria Ghervas. În săptămâna 3-7 aprilie au fost programate mai multe ședințe pe contestațiile depuse la CSM de candidații nepromovați, însă majoritatea acestora au fost amânate.

Unul dintre motivele amânării a fost faptul că magistrații au cerut opinia Curții Constituționale asupra mai multor prevederi din legea care reglementează pre-vetting-ul.
Pe 6 aprilie Înalta Curte a declarat sesizările respective inadmisibile.

Pe de altă parte, în decizia sa magistrații Curții Constituționale au menționat că, „chiar dacă completul special al Curții Supreme de Justiție nu poate obliga Comisia de evaluare să promoveze candidatul evaluat, argumentele și concluziile făcute de această instanță în cazul soluționării contestațiilor rămân obligatorii pentru Comisie”.

„Tare discutabilă (și ciudată) practica asta a Curții Constituţionale de a modifica legile prin decizii de inadmisibilitate totuși”, avea să menționeze în această privință președinta Comisiei Juridice, Numiri și Imunități din Parlamentul Republicii Moldova, Olesea Stamate. Potrivit deputatei PAS, Curtea Constituțională „lasă o portiță largă CSJ să ia decizia finala pe pre-vetting”.

Există alte căi pentru deblocarea activității Curții Supreme de Justiție?

Decizia CSE de suspendare a cererilor de demisie a fost criticată de unii judecători și reprezentanți ai societății civile.

Alexandru Postică, membru al CSM, a declarat că va recomanda CSE să își revizuiască decizia. „Ar apărea în perspectivă anumite semne de întrebare privind legalitatea [hotărârilor] completelor formate din judecătorii în privința căror au fost aprobate cereri de demisie, dar care continuă să examineze dosare”, a spus Postică. Într-o discuție cu reporterul Europei Libere, el a declarat că a trimis deja demersul către CSE, iar comisia l-a informat că va examina argumentele expuse în acest demers.

Totodată, potrivit lui Alexandru Postică, activitatea CSJ ar putea fi deblocată prin transferul temporar al judecătorilor din instanțele inferioare la CSJ. O astfel de prevedere se conține în legea care prevede evaluarea extraordinară a judecătorilor CSJ. Ea a întrat în vigoare pe 6 aprilie.

„Urmează să fie desfăşurată o ședință în care să decidem cum se va realiza la modul concret acest transfer. /…/Direcțiile din CSM acumulează informația, după care, probabil săptămâna viitoare, vom dezbate și acest aspect”, a spus vineri Postică.

În același timp, 11 organizații non-guvernamentale au publicat o declarație comună în care au menționat că o soluție temporară, alternativă deciziei CSE, ar fi inițierea de către CSM a procedurii de transfer temporar al judecătorilor care întrunesc criteriile de eligibilitate, așa cum acestea sunt stipulate în noua lege a CSJ.
Semnatarele declarației cred că invocarea situației de urgență în vederea obligării judecătorilor să nu demisioneze trezește semne de întrebare, „în cazul în care CSE sau alte autorități competente nu justifică obiectiv proporționalitatea măsurii”.

„Pentru a preveni interpretările tendențioase, dar și interpretarea extensivă a acestui precedent în viitor, organizațiile societății civile solicită ca toate circumstanțele de fapt și argumentele concrete care au stat la baza deciziei CSE să fie menționate în deciziile adoptate”, se mai arată în declarație.

Sursa: Radio Europa Liberă