Furtună în mijlocul verii declanșată de fostul președinte francez/ Nicolas Sarkozy, sub tirul criticilor după ce a susținut ideea unui compromis cu Moscova chiar și cu prețul Crimeei

Pledoaria lui Nicolas Sarkozy pentru o Ucraină „neutră” şi un referendum pentru „ratificarea” anexării Crimeei a atras o avalanşă de critici din partea politicienilor şi experţilor, care au calificat comentariile fostului preşedinte al Franţei drept „ruşinoase” şi l-au acuzat că a fost „cumpărat” de Rusia lui Putin, relatează AFP, citată de News.ro

Revenit în atenţia publicului cu un nou volum al memoriilor sale, fostul ocupant al Palatului Elysée a declanşat o furtună în mijlocul verii. Volumul de memorii a fost publicat înaintea judecării, în toamnă, a apelului său în afacerea Bygmalion, un scandal care se referă la finanţarea campaniei sale electorale din 2012 şi în care fostul preşedinte a fost condamnat la o pedeapsă cu un an închisoare pe care o ispăşeşte la domiciliu, sub supraveghere electronică.

Într-un amplu interviu publicat de Le Figaro online, miercuri seara târziu, fostul preşedinte a criticat alegerile făcute de succesorii săi (Francois Hollande şi Emmanuel Macron) în toate direcţiile, de la imigraţie la revoltele din suburbii şi de la Sahel la Ucraina. El a mers chiar până la a se pune în dezacord cu diplomaţia franceză, apărând ideea unui „compromis” cu Moscova, chiar şi cu preţul Crimeei, pentru care, a spus el, „orice întoarcere în trecut este iluzorie”.

Replicile nu au întârziat să apară. Deputatul Julien Bayou a deschis tirul criticilor joi dimineaţă: „Un fost preşedinte nu ar trebui să spună aşa ceva”, a spus alesul ecologist la LCI, criticând un interviu „halucinant” şi „şocant”. Nicolas Sarkozy a făcut „o greşeală teribilă”, dar „îl înţelegem mai bine când ştim că a fost cumpărat de ruşi”, a adăugat el, referindu-se la legăturile dintre Sarkozy şi o companie de asigurări rusească.

Acest contract de 3 milioane de euro face obiectul unei anchete a Parchetului Naţional Financiar din 2021, deschisă pentru „trafic de influenţă” şi „spălare a unei crime sau infracţiuni”. Potrivit lui Bayou, aceasta este o nouă dovadă a „stăpânirii ruse asupra elitelor”, la fel ca activităţile în domeniul petrolier ale fostului premier François Fillon şi împrumutul bancar pe care l-a făcut Marine Le Pen, lidera extremei drepte.

Eurodeputata Renew Nathalie Loiseau a deplâns, la rândul ei, pe platforma X (ex-Twitter) „dependenţa unei părţi a clasei politice europene de opiniile lui Vladimir Putin”, în timp ce colegul său belgian Guy Verhofstadt s-a întrebat dacă trebuie „să râdem sau să plângem” de declaraţiile lui Sarkozy, emblematice pentru „greşelile tragice” pe care le-a făcut cu o Rusie care a devenit „un stat terorist”.

Analiza lui Nicolas Sarkozy „ilustrează cu putere confuzia elitelor franceze cu privire la Rusia şi slăbeşte încă o dată vocea naţiunii noastre în Europa. Patetic”, a comentat şi eurodeputatul Raphaël Glucksmann, afiliat Partidului Socialist.

Linia oficială nu s-a schimbat.

„Poziţia Franţei faţă de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina este bine cunoscută”, a precizat Quai d’Orsay (Ministerul de Externe).

„Atât timp cât va fi necesar, Franţa şi Uniunea Europeană vor fi alături de ucraineni”, a declarat, la rândul său, Pieyre-Alexandre Anglade, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Adunarea Naţională franceză.

În ceea ce le priveşte, autorităţile ucrainene au respins orice aluzie la un referendum şi au acuzat „logica criminală” a lui Nicolas Sarkozy, care „justifică războiul de agresiune al Kremlinului”, ceea ce echivalează cu o „complicitate directă”, după cum a declarat Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski.

Tonul a fost, în schimb, foarte diferit la Moscova, unde fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, un prieten apropiat al lui Nicolas Sarkozy, a lăudat „declaraţiile îndrăzneţe şi corecte” ale acestuia.

Specialiştii în relaţii internaţionale au fost, de asemenea, prudenţi, François Heisbourg apreciind că acest „ruşinos interviu pro-Putin” ar putea „să-i creeze probleme fostului preşedinte francez”. „Şi nu doar politice”, a subliniat el.

Bruno Tertrais, membru al Fundaţiei pentru Cercetare Strategică, a declarat că interviul „ar putea să-i facă pe oameni să râdă, să plângă sau să le fie milă de el”.

Jérôme Poirot, fost coordonator adjunct al serviciilor de informaţii, a condamnat comentariile fostului şef de stat, care, în opinia sa, „nu are nicio perspectivă asupra a ceea ce s-a întâmplat” sau „asupra a ceea ce a făcut” în timpul mandatului său.

Invazia rusă din Georgia în 2008, la câteva luni după ce la summitul NATO de la Bucureşti Sarkozy blocase aderarea ţării din Caucaz la alianţa militară, nu îl împiedică să afirme astăzi că a cunoscut „liniile roşii ale lui Putin”. Poirot se simte ofensat de acest lucru şi întreabă retoric: „Care erau liniile roşii ale preşedintelui Sarkozy? Care era viziunea sa asupra securităţii Franţei? (…) Pur şi simplu pentru a satisface dorinţele lui Vladimir Putin?”.