G7. Câteva concluzii după o reuniune controversată

După două zile de discuţii tensionate, mesaje tweet furioase şi declaraţii nediplomatice, reuniunea liderilor din Grupul celor şapte ţări puternic industrializate (Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia şi Japonia), care s-a desfăşurat timp de două zile în provincia canadiană Quebec, a reconfirmat diviziunea profundă care există între Washington şi aliaţii săi. Negocierile pe marginea taxelor suplimentare pe importurile de oţel şi aluminiu impuse de Washington celor mai importanţi aliaţi au dominat agenda discuţiilor şi au pus în umbră toate celelalte subiecte. Deşi părea iniţial că e gata să accepte comunicatul final pregătit de Canada, preşedintele american Donald Trump s-a răzgândit în final, lansând în acelaşi timp un atac verbal neobişnuit împotriva premierului canadian Justin Trudeau, pe care l-a acuzat că e „necinstit” şi „slab.” După doar câteva ore, principalul consilier economic al liderului de la Casa Albă a continuat şirul acuzaţiilor, afirmând că Trudeau „ne-a înjunghiat pe la spate.” Soarta G7 atârnă acum de un fir de păr, iar animozitatea dintre Statele Unite şi principalii lor aliaţi este mai mare decât în timpul disputelor legate de invazia din Irak, în 2003.

Aşa cum anticipam la începutul reuniunii desfăşurate în hotelul de lux Fairmont Le Manoir Richelieu din La Malbaie, summit-ul G7 din acest an avea toate şansele să fie complet diferit faţă de toate cele 43 de întâlniri precedente ale grupului. Iar cele două zile de discuţii au confirmat acest lucru, căci atunci când Donald Trump s-a îmbarcat sâmbătă la prânz în avionul Air Force One cu destinaţia Singapore a lăsat în urmă multă confuzie, nedumerire şi nişte aliaţi care continuă să se întrebe dacă mai pot conta pe Statele Unite, o ţară în care aveau încredere şi cu care fac afaceri de decenii.

Canada, în special, a fost ţinta atacurilor fără precedent ale liderului american, care nu doar că l-a acuzat pe Trudeau de eşecul reuniunii G7, dar a ameninţat Ottawa cu impunerea de tarife comerciale suplimentare. Dintr-un aliat principal al Americii, Canada s-a transformat aproape peste noapte într-un stat paria, arătat cu degetul şi făcut răspunzător pentru un fiasco despre care se va vorbi multă vreme de acum înainte. Căci, în ciuda înţelegerilor obţinute, reuniunea G7 din Quebec are toate şansele să rămână în istorie drept cea mai controversată întâlnire a grupului de la înfiinţarea sa şi până în prezent.

Care sunt însă lucrurile care merită reţinute după cele două zile de discuţii desfăşurate în staţiunea turistică cu 8.300 de locuitori şi pentru succesul cărora Canada a investit 600 de milioane de dolari?

* Încă înainte ca liderii de stat şi de guvern din ţările G7 să ajungă în Quebec, reuniunea din La Malbaie a stat sub o zodie nenorocoasă. Întâlnirea a venit la scurt timp după ce preşedintele Donald Trump a anunţat impunerea de tarife vamale unora dintre principalii săi aliaţi, iar aceştia au ameninţat cu tarife de retorsiune asupra unor exporturi americane. În plus, prezenţa preşedintelui Trump s-a aflat sub semnul întrebării până în ultimul moment. Cu doar câteva ore înainte de a pleca spre Canada, diferite surse afirmau că Trump ar prefera să nu participe la summit-ul G7, pe care îl considera o pierdere de vreme, şi ar fi vrut să se concentreze pe întâlnirea extrem de importantă pe care o are marţi cu dictatorul nord-coreean, Kim Jong-un.

De asemenea, într-o declaraţie făcută chiar înainte de a se urca în avionul ce urma să-l transporte în Canada, Trump a cerut ca Rusia să fie reprimită de membrii G7, însă cancelarul german Angela Merkel a spus că aceştia sunt împotriva ideii (în 2014, Moscova a fost suspendată din grup – numit atunci G8 – după ce a anexat regiunea ucraineană Crimeea).

Într-un final, liderul american a ajuns la Charlevoix, de unde însă a plecat înainte ca reuniunea să se termine în mod oficial. Atmosfera tensionată în care a început summit-ul fusese însă creată, iar ea a continuat pe parcursul celor două zile de convorbiri. Aşa cum toată lumea se aştepta, discuţiile despre comerţ au dominat o mare parte din cele două zile şi au pus în plan secund agenda atent pregătită de gazda reuniunii, premierul canadian Trudeau.

* Negocierile comerciale au ocupat majoritatea summit-ului şi, aşa cum era de aşteptat, ele l-au pus faţă în faţă pe preşedintele Trump cu restul participanţilor. La 1 iunie, SUA au impus tarife de 25% pentru oțel și 10% pentru aluminiu la importurile din Uniunea Europeană, Canada și Mexic. La momentul respectiv, Trump a declarat că măsura a fost luată pentru a proteja producătorii americani, care sunt vitali pentru securitatea SUA. Ca represalii, UE a anunțat taxe suplimentare pentru mărfuri americane, de la motocicletele Harley-Davidson până la whiskey. Canada și Mexic pregătesc măsuri similare.

În comunicatul pregătit de Canada pentru finalul G7, cele şapte state puternic industrializate – economiile acestora reprezintă 45% din PIB-ul global şi peste 60% din bogăţia planetei – au convenit inițial asupra necesității unui „comerț liber, echitabil și reciproc avantajos,” reducerea barierelor comerciale, promovarea creșterii în economiile în curs de dezvoltare și asupra importanței luptei împotriva protecționismului.

La doar câteva minute după ce Canada dăduse publicităţii comunicatul comun, Donald Trump – aflat în avion, în drum spre Singapore – l-a descris pe premierul Trudeau ca fiind „necinstit și slab,” „moale şi umil” și și-a retras accordul pentru semnarea comunicatului (Trudeau descrisese documentul drept „ambiţios,” iar reuniunea „de succes”). Duminică, Larry Kudlow, principalul consilier economic al preşedintelui american, a spus că şeful Guvernului de la Ottawa este responsabil de eşecul summitului G7 deoarece “ne-a înjunghiat pe la spate.” Kudlow s-a referit la conferinţa de presă pe care Trudeau a ţinut-o la finalul G7, în cadrul căreia premierul canadian a spus că taxele impuse de SUA „sunt insultătoare” faţă de istoria dintre cele două ţări şi a confirmat că va adopta represalii comerciale în iulie. „Canadienii sunt politicoşi şi rezonabili, dar nu vom fi trataţi ca nişte nimicuri,” a afirmat Trudeau.

Declaraţiile lui Trudeau constituie “o trădare,” a replicat consilierul economic al lui Trump, explicând motivele pentru care liderul american şi-a retras sprijinul faţă de comunicatul final al summitului, în ciuda compromisurilor care au fost obţinute cu greu în privinţa chestiunilor comerciale. “Este o trădare. Ne-au păcălit. Nu doar pe preşedintele Trump, dar şi pe ceilalţi membri ai G7,” a adăugat Kudlow. Trump afirmase, de altfel, că decizia de retragere a acceptului american s-a bazat pe „declarațiile false” ale lui Trudeau și pe faptul că „Canada aplică tarife masive pentru fermierii, muncitorii și companiile noastre din Statele Unite” (nu este totuşi exclus ca reacţia furioasă a lui Trump să se fi datorat percepţiei că criticile lui Trudeau îi subminează autoritatea înainte de întâlnirea crucială pe care o are cu liderul nord-comunist. Acest lucru a fost afirmat, de altfel, de către Larry Kudlow, care a spus că Kim nu trebuie să vadă slăbiciunea Americii. Dacă summit-ul Trump-Kim va avea rezultate favorabile, s-ar putea ca retorica oficialilor americani legată de Canada să se risipească, iar lucrurile să revină la normal).

Ca răspuns, biroul lui Trudeau a emis o declarație în care a menționat că „ne concentrăm pe tot ce am realizat aici la summitul G7. Premierul nu a spus nimic în plus faţă de ce a spus şi înainte, atât în public, cât și în conversații private cu președintele.”

Consensul fragil obţinut după ore de discuţii – pentru a obţine un acord satisfăcător pentru toate părţile, participanţii au discutat până târziu vineri noaptea, negocierile lor continuând şi pe parcursul zilei de sâmbătă – s-a risipit în doar câteva minute, iar problema spinoasă a comerţului nu s-a finalizat cu obţinerea unei înţelegeri.

* Grupul celor şapte este tot mai aproape să devină „G6 + Trump” sau chiar G6 în ciuda eforturilor diferiţilor actori de a menţine unitatea şi relevanţa internaţională a grupului. Reuniunea din La Malbaie a dovedit că, cel puţin în ceea ce priveşte dimensiunea comercială, G7 se află la o răscruce de drumuri. Deocamdată, diviziunile dintre Statele Unite şi restul ţărilor par greu de rezolvat, iar poziţia intransigentă a liderului american în această chestiune a dat peste cap toate planurile gândite de aliaţi.

Frustrarea acestora din urmă a fost evidentă. După ce preşedintele Trump a anunţat că îşi retrage sprijinul pentru comunicatul final, omologul său francez a spus că diplomația nu poate fi dictată de „accese de furie.” Emmanuel Macron a declarat că Franța și alte țări din UE își vor menține sprijinul pentru comunicatul final G7. „Să fim serioși și vrednici de popoarele noastre. Ne luăm angajamente și ne ținem de ele. Cooperarea internațională nu poate fi dictată de accese de furie și de remarci efemere,” se afirmă într-un comunicat al preşedinţiei franceze.

Cancelarul german Angela Merkel a spus că mesajele tweet ale lui Trump, scrise după ce a părăsit reuniunea, au fost „un pic deprimante.”
Întrebarea care se pune acum este dacă G7 mai poate rămâne intact? Ce se va întâmpla dacă Trump decide să nu mai ia parte la reuniunile grupului sau dacă – într-un scenariu de neimaginat în urmă cu puţin timp – G7 se destramă de la sine? Imaginile cu liderii mondiali difuzate sămbătă dimineaţa, în care Trump stă aşezat pe scaun, cu mâinile încrucişate, iar ceilalţi oficiali se află în jurul lui, în picioare, depunând eforturi vizibile pentru a menţine unitatea G7, au făcut înconjurul lumii. Ele au transmis mai bine decât orice declaraţie situaţia dificilă pe care o traversează în prezent Grupul celor şapte.

* Poziţia inflexibilă a lui Trump în chestiunea tarifelor a fost evidentă şi în timpul conferinţei de presă ad-hoc pe care a ţinut-o la Charlevoix. Conştient că declaraţiile sale vor fi recepţionate cu satisfacţie de alegătorii săi din America (cărora le-a promis în campanie că va reduce deficitul comercial uriaș al Statelor Unite), liderul de la Casa Albă a spus că G7 nu a reuşit să-i modifice opiniile legate de comerţ. „S-a profitat de Statele Unite de zeci de ani. Suntem ca o puşculiţă pe care toată lumea o jefuiește. Acest lucru trebuie să se oprească sau ne vom opri să facem comerţ cu ei,” a avertizat Trump, adăugând că națiunile care au răspuns împotriva tarifelor din SUA „fac o greșeală”.

Cuvintele scrise în comunicatul final au sugerat, iniţial, existenţa unui consens. Cu toate acestea, cuvintele rostite de Trump au arătat clar că dezacordurile nu au fost soluționate și că războiul comercial bate la uşă. Pentru aliaţii europeni, încercarea de a anticipa strategia lui Trump s-a dovedit „un coşmar strategic,” a scris Washington Post. Felul imprevizibil de a acţiona al preşedintelui Trump a semănat confuzie printre partenerii tradiţionali ai Americii, care nu reuşesc să găsească limbajul comun cu liderul de la Casa Albă.

* Lipsa de interes pe care preşedintele Trump o arată faţă de amabilităţile diplomatice și strategia sa „America First” au creat o ruptură între Statele Unite şi țările cu care au fost aliate încă din timpul Războiului Rece. Ce se va întâmpla, însă, în continuare? Dacă ne gândim la ce s-a întâmplat în cadrul G7, am putea crede că această ruptură va creşte şi că alianţa dintre Washington şi ţările occidentale va avea de suferit tot mai mult.

Senatorul republican John McCain (Arizona), un critic constant al preşedintelui Trump, a apelat la un mesaj pe Twitter pentru a reasigura ceilalţi membri ai Grupului celor Șapte că americanii sunt încă aliații lor: „majoritatea bipartizană a americanilor rămâne în favoarea comerțului liber, pro-globalizare și susținerea alianțelor bazate pe 70 de ani de valori comune. Americanii rămân alături de voi, chiar dacă președintele nostru nu o mai face.” Mesajul lui McCain rezumă atitudinea unei părţi importante dintre americani şi a presei din Statele Unite, care critică virulent atitudinea preşedintelui faţă de aliaţi. Pentru bazinul său electoral însă, Trump face exact ceea ce a promis în campania electorală.

* Ce s-a obţinut totuşi la G7? În afară de negocierile comerciale, ţările participante au abordat alte patru teme (egalitatea de gen şi emanciparea femeilor, pacea şi securitatea mondiale, locurile de muncă ale viitorului, schimbările climatice şi oceanele). În privinţa Rusiei, liderii prezenţi au cerut Moscovei „să înceteze cu comportamentul său destabilizator” și să-și retragă sprijinul pentru președintele sirian, Bashar al-Assad. Dosarul nuclear al Iranului a fost şi el discutat, iar ţările participante şi-au luat angajamentul de a se asigura „permanent” că programul atomic al Teheranului rămâne pașnic.

Trudeau a mai reușit să obţină sprijinul unor țări din G7 pentru o cartă ce prevede reducea poluării plastice din oceane (SUA şi Japonia nu au semnat documentul), o investiție în educația femeilor și tinerelor, precum și o reafirmare a Acordului de la Paris privind clima (lucru acceptat de toate statele G7, cu excepţia Statelor Unite).

* G7 a arătat că relaţia dintre Washington şi Ottawa a suferit o transformare dramatică. Statele Unite sunt de departe cea mai importantă piaţă a Canadei. Cea mai mare parte din sectorul exporturilor din Canada este strâns legată de frontiera deschisă pe care o are cu Statele Unite. Acest lucru face ca renegocierea Acordului de Liber Schimb din America de Nord (NAFTA), pe care Trump a declanşat-o, să fie crucială pentru viitorul investițiilor și prosperității canadiene. Recent, SUA au anunţat bariere sau tarife importante în relaţia cu Canada – în industria aerospațială, cherestea și, cel mai recent, la oțel și aluminiu. În condiţiile în care relaţia dintre Trump și Trudeau este tot mai proastă, iar cei doi schimbă tot mai des insulte publice (aşa cum s-a întâmplat şi în perioada reuniunii G7), ce se va întâmpla cu negocierile NAFTA şi care sunt riscurile pentru Canada? Experţii cred că un război comercial ar fi devastator pentru numeroase ramuri ale economiei canadiene, mai ales după ce Trump a ameninţat cu tarife industria laptelui şi cea auto.

* Pentru Trudeau, relaţia dificilă pe care o are cu Trump ar putea avea consecinţe serioase la urne. Deşi opinia publică canadiană este majoritar defavorabilă lui Trump, atitudinea lui Trudeau faţă de preşedintele Statelor Unite – ţara care contează cel mai mult atunci când e vorba de securitatea, prosperitatea şi libertatea Canadei – va avea un impact semnificativ pentru alegătorii canadieni. Iar eşecul reuniunii G7 – pentru care Canada a cheltuit 600 de milioane de dolari, o sumă uriaşă – nu va face altceva decât să adauge probleme suplimentare pentru Trudeau şi guvernul său liberal, în perspectiva alegerilor parlamentare care urmează în octombrie 2019.

Trudeau a spus sâmbătă că summit-ul le-a oferit liderilor o „ocazie de a-și uni forțele și, uneori, de a rezolva disputele,” adăugând, însă, următoarele despre liderul american: „dacă se aştepta ca un weekend în frumosul Charlevoix … va transforma viziunea președintelui asupra comerțului și a lumii, atunci nu am ajuns la acel moment.” Este un adevăr spus numai pe jumătate, căci ceea ce s-a întâmplat la reuniunea G7 din Canada va avea cu siguranţă efecte importante pentru toate părţile implicate mult timp de-acum înainte.

Surse: AP, National Observer, CBC, BBC, CTV News, Washington Post

Foto. Merkel și Trump la G7 (sursa: Guvernul Federal German)