GALERIE FOTO Hanul Solacolu, clădirea cu o vechime de 165 de ani din București ajunsă o ruină, va fi pus în siguranță cu un exoschelet de metal și lemn / Cum arată astăzi imobilul la exterior și în interior și care este istoria clădirii

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a anunţat luni, 29 aprilie, că încep lucrările de punere în siguranţă a imobilului Hanul Solacolu, clădire de patrimoniu de pe Calea Moșilor nr 134, construită în 1859 și aflată în degradare de ani de zile. Întreaga clădire de 3.400 mp va fi sprijinită din toate părțile de un schelet extern care va susține nu doar fațada ci și elementele interioare, calcanele, bolțile și ferestrele. Pentru a putea lucra în interior, din subsoluri și de la etajele imobilului trebuie evacuată o cantitate de 3.000 de metri cubi de deșeuri, în special moloz aruncat aici de-a lungul timpului de la alte șantiere.

Până la sfârșitul anului 2024 va dura punerea în siguranță, potrivit lui Nicușor Dan, după care vor urma consolidarea și restaurarea imobilului, pentru care se organizează concurs de soluții.

„De asta e important să faci lucrurile în ordinea aceasta, de aceea am pierdut câteva luni ca să facem expertiza tehnică, iar aceasta spune care este ordinea corectă a operațiilor astfel încât să nu se producă accidente. Există un risc 1-2% să se producă accidente, să cadă un perete, dar toată expertiza tehnică este făcută să minimizeze acest risc, deci nu e vorba doar de fațadă (să fie salvată, n.red.), e vorba de toate bolțile, ferestrele interioare”, a menționat Nicușor Dan.

„Nu vorbim doar de o proptire cu niște structuri de lemn, vorbim de un proiect tehnic cu detalii de execuție tocmai pentru a avea grijă de tot ce există din han, umplerea golurilor cu diferite elemente”, a adăugat directorul executiv al Administrației de consolidări, Răzvan Munteanu.

Municipalitatea a expropriat Hanul Solacolu în ianuarie 2022, iar timp de 2 ani au durat expertiza tehnică și elaborarea documentației pentru punerea în siguranță a imobilului.

„A durat până când am ajuns la această etapă, pentru că am trecut prin niște etape administrative corecte și etape tehnice, pe lângă partea de sprijinire vorbim aici și de o mare cantitate de moloz pe care trebuie să o evacuăm. În ultimii 20 de ani acest imobil a reprezentat un fel de groapă de gunoi a acestei zone, foarte multe șantiere alegând să aducă cantități impresionante de moloz, subsolurile sunt complet ocupate de moloz, deci prin această punere în siguranță realizăm și evacuarea molozului și asigurăm practic frontul de lucru pentru viitorul șantier al consolidării clădirii”, a mai precizat șeful Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic.

Cum arată fațada imobilului Hanul Solacolu, aprilie 2024

Cum arată în interior Hanul Solacolu, aprilie 2024

Scurt istoric al Hanului Solacolu

Hanul Solacolu este unul dintre cele mai vechi imobile-monument istoric ale Bucureștiului, aflat în apropierea centrului, pe Calea Moșilor la intersecția cu strada Paleologu.

Clădirea a fost iniţial prima fabrică de paste făinoase din Bucureşti și fost construită în anul unirii, 1859, de frații Solacoglu, negustori din Bulgaria ce s-au stabilit în Țara Românească. Conform datelor publice, în această clădire a locuit Liuben Karavelov, lider al emigrației revoluționare bulgare, în ajunul războiului ruso-româno-turc din anii 1877-1878, la care au participat și voluntari bulgari.

Potrivit Libertatea, Hanul Solacolu este compus din patru corpuri construite în perioada 1859-1890. Construcția a fost afectată de un incendiu în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, dar chiar și în aceste condiții, aceasta a fost folosită până spre sfârșitul anilor ’80.

Conform buletin.de, în prima parte a anilor ’90, clădirea a fost în grija Primăriei Capitalei, fiind locuită de mai multe familii repartizate de fostul ICRAL (azi Administrația Fondului Imobiliar) sau care ocupau ilegal spaţiul. În 1997, hanul a fost introdus în Planul Naţional de Restaurare pentru reabilitarea centrului istoric, însă nu s-a întâmplat nimic din acel moment.

Conform documentelor Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, clădirea a fost locuită până spre anul 2000, când au fost evacuați ultimii chiriași care în perioada de folosință au cauzat degradări importante clădirilor și acumularea unor cantități de gunoi și resturi de materiale de construcție, ca moloz, lemn, metal sau obiecte sanitare. În urmă cu 14 ani, acoperișul clădirii s-a prăbușit, clădirea fiind de la an la an un adevărat pericol pentru cei ce treceau prin zonă și la un pas să se prăbușească în totalitate.

Libertatea scria în noiembrie 2007 că în clădirea abandonată au fost găsite mai multe familii ce derulau în clădire o serie de activități infracționale, mai ales prostituție.

Imobilul este în prezent nefuncțional și într-o stare de degradare majoră.

În noiembrie 2011, Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a preluat în administrare imobilul istoric.

AMCCRS mai notează că imobilul a ajuns în această situație și „în urma seismelor majore din anii 1940, 1977, 1986, 1990 care au afectat drastic structura de rezistență a clădirii, a acțiunii factorilor meteorologici (intemperii, diferențe bruște și mari de temperatură interioară), a coroziunii, a factorilor chimici-excremente animale/păsări”.