GALERIE FOTO Primarii PNL salvează clădirile de patrimoniu. Guvernul PNL a alocat bani pentru reabilitarea Palatului Universității din București, Palatului Sturdza din Iași, Colegiului Carol I și Operei din Craiova – Advertorial

Administrațiile locale PNL duc un program național și european de recuperare a trecutului prin refacerea clădirilor care ne-au marcat istoria.

Recuperarea clădirilor de patrimoniu a devenit una din mărcile administrațiilor locale liberale. Primarii liberali precum cei din Cluj Napoca, Oradea sau Alba Iulia, Arad, Blaj sau Suceava, din Râșnov, Sinaia sau Dudeștii Noi au redat și redau viață unor vechi monumente și cetăți. Guvernul Orban continuă acest fenomen, alocând peste 630 milioane lei pentru reabilitarea unor clădiri de patrimoniu simbol al marilor orașe: Palatul Universității din București, Palatul Sturdza din Iași, Colegiul Carol I și Opera din Craiova.

Mai bine de patru decenii de dictatură comunistă au pus sub semnul întrebării destinul european al României. Ceaușescu a încercat să-l distrugă și din punct de vedere ahitectural: blocuri gri, cartiere dormitor, clădiri administrative hidoase, megalomanie inspirată de modelul chinezesc și nord-coreean. Primarii PNL au arătat cum se închide această rană.

Fenomenul a fost declanșat de Klaus Iohannis. Pe când era primar al Sibiului, Iohannis a lansat primul model de succes: în 2007, când Sibiul a fost Capitala europeană a culturii în parteneriat cu Luxemburg (de altfel, primul parteneriat între un oraș din est și unul din vestul Europei), românii au descoperit avantajele economice și culturale care decurg din refacerea impecabilă a centrului istoric al unui oraș medieval.

Modelul de succes al Sibiului lui Iohannis a fost preluat în anii următori de administrații locale liberale. La Alba Iulia, Mircea Hava, primarul de atunci al orașului, a accesat fonduri europene de 60 milioane euro, restaurând Alba Carolina, cetatea ridicată de austrieci peste vechea fortăreață medievală, care, la rândul ei, fusese pusă pe un străvechi castru roman.

În interiorul cetății Alba Carolina, avem atât cea mai veche catedrală de pe teritoriul României – catedrala catolică Sfântul Mihail, a cărei construcție a început în 1004, cea în care se odihnește marele conducător de oști Ioan de Hunedoara, cât și catedrala ortodoxă a Încoronării, unde, în 1922, Regele Ferdinand și Regina Maria au fost încoronați ca suverani ai României Mari.

Reînsuflețire, nu doar restaurare și reabilitare

La Oradea, începând cu 2009, primarul PNL Ilie Bolojan a realizat cea mai amplă acțiune de reabilitare a clădirilor de patrimoniu din România. Orașului i-a fost redată frumusețea, a prins viață, culoare și a început să atragă mulți turiști.

Cu o politică eficientă și curajoasă, Bolojan a restaurat centrul orașului – palatele Vulturul Negru, Apollo, Moskovits, Stern, Venețian, Palatul Episcopal Greco-Catolic și cel al Primăriei, casele Deutsch, Poynar, Darvas la Roche, dar și Cetatea Oradiei, de secol XVI, ce fusese lăsată în paragină de comuniști.

Peste puțin timp, Casa Darvas la Roche, construită în 1912 și reabilitată cu fonduri europene, își va deschide porțile ca Muzeu de Art Nouveau în Oradea. După reabilitarea exemplară a clădirilor simbol din bogatul patrimoniu Art Nouveau, Oradea a intrat în rețeaua europeană a orașelor Art Nouveau alături de Barcelorna sau Budapesta.

La Arad, pe când era primar, Gheorghe Falcă a restaurat tot cu fonduri europene (11 milioane euro) Colegiul Moise Nicoară, dar și Palatul Cultural (ridicat în 1913, cu linii asemănătoare Academiei de Muzică Franz Liszt de la Budapesta), clădiri emblematice pentru istoria și imaginea Aradului. Palatul Cultural din Arad a fost dotat cu o orgă nouă, care a costat 600.000 euro.

Restaurarea Palatului Cultural din Blaj – „Mica Romă”, orășelul de unde „a răsărit soarele românilor” – a fost apreciată de Uniunea Europeană cu prestigiosul premiu „Europa Nostra” pentru patrimoniu cultural. În parteneriat cu Consiliul județean Alba (PNL), primarul liberal al Blajului, Gheorghe Rotar, a reușit, de asemenea, să dea viață și culoare centrului istoric al orașului, Piața 1848. Refacerea fațadelor clădirilor-simbol ale istoriei naționale a fost precedată de ample lucrări de modernizare a instalațiilor și rețelelor subterane.

La Sinaia, Palatul Știrbey, cel mai vechi edificiu civil din stațiune, înghesuit de comuniști între un hotel și telecabină, a fost restaurat de primarul Vlad Oprea și transformat în muzeu al orașului. Urmează amenajarea cu fonduri europene a Grădinii Publice Știrbei de lângă palat și din jurul Capelei Știrbei.

La Râșnov, cetatea este și ea în renovare printr-un proiect european accesat de primarul PNL Liviu Butnariu. Proiectul întregește astfel modelul liberal de reînsuflețire – nu de simplă restaurare – acestor edificii istorice, model care, la Râșnov, a însemnat organizarea complementară a unui parc tematic pentru copii lângă cetate și a accesului pe plan înclinat, cu un lift modern, din oraș până în cetate.

La Dudeștii Noi (Timiș), una dintre comunele înfloritoare ale României, administrată de primarul liberal Alin Nica, este în curs de restaurare biserica monument istoric Sfântul Vedelin. Lucrările se fac cu bani europeni (1,5 milioane euro). Va fi amenajată peisagistic și grădina imensă de care dispune acest vechi lăcaș de cult, ridicat la 1751, primul al șvabilor din Banat.

O Românie europeană, redescoperită și pusă în valoare

Consolidate, renovate și puse în valoare prin promovare, iluminare, organizarea de străzi pietonale și evenimente de cultură vie, aceste clădiri și monumente de patrimoniu au devenit repere pe harta turistică a României și Europei, adevărate centre de renaștere culturală și economică. În cetatea restaurată de la Feldioara, de exemplu, primarul liberal Sorin Taus organizează concerte, spectacole, festivaluri, expoziții. Așa se întâmplă și la Oradea sau Alba Iulia.

Pe de altă parte, aceste monumente refăcute sunt și solida mărturie a apartenenței României la civilizația europeană. Vizitatorii occidentali se regăsesc ușor în astfel de edificii. Le sunt familiare arhitectura neoclasică a clădirilor monumentale de inspirație franțuzească din București, Craiova ori Iași (cum sunt cele trei edificii ce vor fi renovate prin decizia recentă a Guvernului Orban) și art nouveau-ul Oradiei sau al splendidului Cazino din Constanța (restaurat acum de Compania Națională de Investiții după decenii de abandonare). Turiștii europeni se regăsesc în citadelele medievale restaurate de la Brașov sau Sibiu, în barocul Timișoarei sau în cel din Blaj, în vechile cetăți renovate cu bani europeni de la Oradea, Alba Iulia, Suceava sau Râșnov.

”Am reclădit, odată cu cetatea, și o nouă mentalitate: se poate!”

“Atunci cînd am început să reclădim Cetatea, deși n-aș fi crezut, am reclădit și mândria locuitorilor. Am reclădit, odată cu cetatea, și o nouă mentalitate. Oamenii au început să gândească altfel, să vorbească despre această mândrie prin care putem arăta că aici, la Alba Iulia, se poate”, spunea liberalul Mircea Hava, fostul primar al municipiului Alba Iulia.

Politica de reabilitare a clădirilor de patrimoniu lor dusă de PNL – un partid istoric, european și național – nu este, așadar, doar o simplă, firească oportunitate de a atrage turiști din țară și străinătate. După deceniile de pervertire a istoriei de către totalitarismul comunist, recuperarea prin restaurare și reînsuflețire a patrimoniului clădit de generațiile care ne-au precedat ne ajută să înțelegem că putem să știm mai bine cine suntem, de unde venim, alături de cine am conviețuit de-a lungul secolelor și care sunt valorile care ne-au format ca națiune europeană. Putem să reclădim mândria locală, națională și europeană prin redescoperirea valorilor și a istoriei.

NOTA: Articol susținut de PNL