GALERIE FOTO Ultimul neamț din satul rotund Charlottenburg, la muzeul ȘvabenLand: „Eu sunt patriot local. N-am fost niciodată în Germania”

Charlottenburg, un sat situat la 44 de kilometri de Timișoara, a fost construit în 1771 de coloniști germani, având forma unui cerc cu un diametru interior de 210 metri. De-a lungul timpului, șvabii (germanii din Banat) au părăsit România, majoritatea în timpul regimului comunist, iar restul după 1990. Singurul care a rămas este Peter Trimper (87), care a ales să păstreze moștenirea etnicilor săi, având grijă de biserică, cimitir și istoria locului.

În mijlocul cercului a fost construită biserica, aici a fost săpată prima fântână, iar mai târziu s-a ridicat şi şcoala. Satul a fost declarat monument istoric în integralitate de către Ministerul Culturii și Cultelor.

Peter Trimper, acum în vârstă de 87 de ani, este singurul șvab din satul rotund. A refuzat să plece, dorind să rămână alături de părinții săi. Tatăl său a murit la Charlottenburg în 2001.

În ciuda problemelor medicale, Peter încă rezistă: „După ce au plecat nemții, am rămas singur aici. Nu am vrut să plec, am vrut să rămân. Sunt patriot local. N-am fost niciodată în Germania. Frații mei sunt acolo, trăiesc încă toți. Ne mai scriem de sărbători, de Paști, de Crăciun. Nu mai sunt tânăr, am probleme cu sănătatea, de 50 de ani am cu ulcer, dar mă descurc”, spune Peter Trimper.

Amintiri din trecutul satului

Peter locuiește într-una din casele dispuse în cerc. Dintre cei șapte frați ai săi, el este singurul care nu a plecat în Germania. Își amintește de vremurile când în sat nu se vorbea românește.

“Când m-am dus în clasa I n-am știut niciun cuvânt românește. În 1944, când am intrat la școală, nu s-a dat voie în sate să se învețe germană. S-a învățat trei ani românește. Au adus învățători români, dar atunci a rămas toată clasa repetentă, pentru că nu am știut un cuvânt românește. În 1948 a venit reforma învățământului și s-a dat voie să se învețe din nou în germană. A fost un timp când singurul român din sat era jandarmul. În 1970, trăiau 110 șvabi și zece unguri. Apoi, au început să aducă moldoveni. Majoritatea nemților au plecat înainte de revoluție. Au fost vânduți. Restul, care au mai rămas, au plecat în 1991”, a povestit Peter Trimper.

Moștenirea și schimbările din sat

Ultimul neamț din Charlottenburg îngrijește mormintele șvabilor și frecventează biserica catolică din sat, construită în 1876, acum utilizată de ortodocși.

„Am rămas cam repetent în viață. 26 de ani m-am ocupat de prelucrarea viermilor de mătase, am lucrat la colectiv, am fost învățător suplinitor șase ani, dar cel mai mult mi-am ajutat părinții. Neamurile din Germania mi-au trimis bani, dar pentru că îi ajutam și pe alții, au încetat să mai trimită”, spune el.

După plecarea nemţilor, simetria caselor care se lungeau prin grajd, şură şi grădina cu vie s-a mai stricat, apărând construcţii care nu au ţinut cont de nicio regulă.

„Drumul de asfalt care s-a făcut a fost o idee bună. Pe aici era mult noroi, apă. Problema e cu cei care au făcut case după revoluție. Am un vecin care au furat un metru de la uliță, din șapte ari cât a cumpărat, șură, curte, s-a întins pe 22 de ari. Mulți au făcut acte false, martori falși, s-a intabulat și asta e”, a mai spus Peter Trimper.

Muzeul ȘvabenLand și viitorul vomunității

În iunie 2024, Charlottenburg a inaugurat un muzeu etnografic dedicat șvabilor care au fondat localitatea, cu Peter Trimper invitat de onoare.

„ȘvabenLand – a fost, nu mai este! E o amintire. Mă bucur că românii fac ceva pentru a păstra istoria. Aici a locuit un prieten bun, am fost împreună la școală, la Lipova. Cunosc casa asta bine. Am fost de multe ori. Prin anii 1800 se făceau case mari. Erau făcute de niște zidari nemți din Zăbrani”, spune Peter, rememorând casa prietenului său din sat.

Muzeul, amenajat într-o casă veche, păstrează memoria șvabilor fondatori.

„Charlottenburg e cunoscut, dar vizitatorii nu aveau multe opțiuni. Localitatea este frumoasă văzută din dronă, dar la sol nu se vede forma sferică. Am vrut să oferim o nouă atracție, un muzeu care să prezinte autenticitatea. Este un proiect adus în memoria străbunilor noștri, că sunt șvabi, că sunt români, din această zonă multiculturală a Banatului. Am vrut un muzeu care să prezinte autenticitate și ne-am pliat foarte bine pe această locație, o casă tipic șvăbească. Cu ajutorul multor prieteni, a oamenilor cu care am interacționat, am reușit să amenajăm acest muzeu”, spune Sorin Prada, antreprenor și profesor la Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor din Timișoara.

Muzeul va include și un restaurant rustic, amenajat în vechiul hambar al gospodăriei, și o zonă de camping.

„Am folosit creativ obiecte tradiționale și am refuncționalizat multe dintre ele. Intenționăm să creăm un spațiu vibrant, cu multe evenimente. În grădina din spate, care se întâlnește cu pădurea, vom avea o zonă de camping”, adaugă Sorin Prada.

Turism în comuna Bogda

Întreaga zonă a comunei Bogda (de care aparțin satele Charlottenburg, Altringen, Sintar, Comeat, Buzad și Bogda) începe să prindă viață. Se deschid în satele din jur pensiuni, restarante, zone de relaxare și de petrecut timpul liber.

“Satul Charlottenburg este unic în România, dar mulți vizitatori și-au arătat nemulțumirea că nu avau ce să viziteze. Acum, pe lângă aerul curat, natură și relaxare, oamenii pot vedea și o parte din istoria satului în acest muzeu. Avem un mare potențial turistic, s-au realizat mai multe investiții în satele aparținătoare comunei. Am demarat procedura de a declara zona comunei Bogda: Zonă de Interes Turistic. Am început să facem demersurile pe lângă Ministerul Turismului. O să-i ajute în viitor pe cei care doresc să acceseze proiecte în domeniul HORECA. Sloganul nostru e: Turismul-salvarea comunei! Agricultura s-a terminat!”, a declarat primarul Ciprian Iovănuț.