GALERIE FOTO Ziua Națională a Republicii Moldova: Flori la statuia lui Ștefan cel Mare, președinți baltici în vizită, trei zile de concerte în Piața Marii Adunări Naționale

Sărbătorirea Zilei Naționale a Republicii Moldova a cuprins mai multe momente, între care depuneri de flori la statuia lui Ștefan cel Mare, vizite ale președinților țărilor baltice, dar și trei zile de concerte în Piața Marii Adunări Naționale.

De dimineață, oamenii stau la coadă să depună flori la statuia lui Ștefan cel Mare, care este venerat de moldoveni/Foto: Petru Clej

Ca în fiecare an, în fața statuii se adună participanți la Marea Adunare Națională din 27 august 1991, ziua în care a fost declarată independența Republicii Moldova/Foto: Petru Clej

Depunerea de flori este și un prilej pentru politicieni – aici președintele Parlamentului, Igor Grosu – să aibă contact cu alegătorii

Președinții celor trei state baltice Edgars Rinkēvičs (Letonia), Alar Karis (Estonia)și Gitanas Nausėda (Lituania), au venit împreună la Chișinău unde au fost primiți de premierul Dorin Recean (de la stânga la dreapta), în absența președintei Maia Sandu, bolnavă de Covid/Foto: Petru Clej

Președinții baltici, care și-au exprimat sprijinul pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, au depus împreună coroane de flori la statuia lui Ștefan cel Mare/Foto: Petru Clej

Scriitorul Vitalie Ciobanu și-a reamintit în Piața Marii Adunări Naționale de marele miting din urmă cu 33 de ani când a asistat la declararea independenței/Foto: Petru Clej

În Piața Marii Adunări Naționale au avut loc concerte de muzică ușoară și populară în trei zille consecutiv. Costul lor a fost de 10 milioane de lei (500.000 de Euro) și a fost suportat de guvern/Foto: Petru Clej

La Chișinău pot fi întâlniți tot mai des artiștii stradali care cântă adeseori în limba engleză/Foto: Petru Clej

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

1 comentariu

civis

28.8.2024 la ora 5:32 pm

Regiunea dintre Prut si Nistru nu ar fi trebuit sa se numeasca Republica Moldova ci ar fi trebuit sa revina la numele pe care l-a avut peste un secol – Basarabia, ori sa isi ia un nume ca Moldova de Est sau Moldova Pruto Nistreana.
Actul unirii de la 1918 facea referire la „Basarabia” – acesta era numele cu care era cunoscuta, prin extensie, regiunea dintre Prut si Nistru dupa ce a fost anexata de Imperiul Tarist la 1812.
Denumirea de „Moldova” impreuna cu „moldovenismul” de sorginte sovietica promovat acolo, sugereaza, intr-un mod foarte perfid, ca regiunea respectiva este continuatoarea Principatului Moldovei in integralitatea sa si nu doar a regiunii dintre Prut si Nistru, desi de la 1866, cand Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești au luat numele de Romania, Romania a devenit succesorul juridic şi administrativ al ambelor principate impreuna cu toata simbolistica, heraldica si mostenirea istorica asociata fiecaruia.
Din 1991, regiunea Basarabiei rusificata cunoscuta azi ca RMD, a devenit independenta si dintr-o data Moldova si moldovenismul au devenit sinonime cu … Basarabia rusificata si vice-versa, o minciuna sustinuta prin asumarea fatisa a unei identitati istorice diluate de 150 de ani de rusificare… au asumat de la sine putere stema cu capul de zimbru, figurile eroice, simbolurile istorice si culturale ale Principatului Moldovei, prezentand o realitate paralela privitor la dreptul lor de a duce mai departe o istorie ce nu le apartine, una ce contravine realitatilor istorice si este antagonica statalitatii Romaniei moderne.