Galeriile romane de la Roșia Montană, accesibile turiștilor, au fost închise pentru reparații

Singurul tronson accesibil publicului din reţeaua subterană a Roşiei Montane, galerii miniere romane, este închis temporar pentru turişti, în prezent efectuându-se lucrări de reparaţii, primele în ultimele două decenii, finanţate de Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), o asociaţie locală ocupându-se, pro bono, de implementarea proiectului, de asigurarea cofinanţării şi a cheltuielilor neprevăzute.

Potrivit informaţiilor postate luni pe pagina de Facebook a Asociaţiei Roşia Montană în Patrimoniul Mondial, RosiaMontana.Community, în prezent se lucrează la cofrajul pentru introducerea noii şape turnată pe folie separatoare faţă de vatra galeriilor antice.

Demarate la începutul lunii octombrie, lucrările de reparaţii de la Galeriile Romane de la Muzeul Mineritului Aurifer Roşia Montană au însemnat până acum curăţarea şapelor de ciment din subteran, decolmatarea rigolelor de scurgere a apei şi îndepărtarea depunerilor de steril.

Se vor înlocui stâlpii de susţinere deterioraţi şi se va moderniza iluminatul.

Asociaţia se ocupă pro bono de implementarea proiectului, de asigurarea cofinanţării în valoare de 10.000 de lei, precum şi a „cheltuielilor neprevăzute şi suplimentărilor cauzate de creşterea preţurilor ce apar pe parcursul implementării”.

Reprezentanţii acesteia le-au mulţumit celor care au susţinut prin donaţii asociaţia în implementarea proiectului, adăugând, totodată, că „orice donaţie este bine-venită” în continuare. De altfel, o pensiune din Roşia Montană oferă două nopţi de cazare şi un tur ghidat pentru donaţiile de cel puţin 750 de lei.

Vizitate anual de mii de turişti, Galeriile Romane sunt înscrise pe Lista Monumentelor Istorice, componentă a Peisajului Minier Istoric Roşia Montană, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Potrivit asociaţiei amintite, de la închiderea activităţilor miniere a companiei de stat în 2006 au fost realizate lucrări minimale de întreţinere (podini din lemn, eliberare depuneri de steril, eşafodaje locale, înlocuire becuri). În consecinţă, amenajările miniere pentru drenarea apelor de mină s-au degradat local.

În urma lucrărilor de reparaţii, care ar trebui finalizate până la sfârşitul acestui an, traseul de circulaţie în subteran trebuie să asigure parcurgerea în condiţii optime şi de siguranţă pentru vizitatori, fără zone cu depuneri de pământ, fără trepte sparte şi cu asigurarea unui iluminat corespunzător. De asemenea, este necesară introducerea unei minime infrastructuri explicative, accesibilizată pentru toate categoriile de vizitatori.

Beneficiarul finanţării asigurate de INP este Compania MINVEST S.A. Deva – Filiala RoşiaMin, de care aparţine Muzeul Mineritului Aurifer Roşia Montană, înfiinţat în 1981. În mod normal, galeriile se pot vizita în grupuri de minimum 5 persoane, durata unei vizite în interior fiind de o oră şi jumătate. Se asigură ghid de specialitate în domeniul mineritului.

În subteranul Roşiei Montane se găsesc peste 150 kilometri de galerii, în adâncul celor patru masive muntoase. Aici, a fost documentat cel mai vast sistem de exploatare minieră auriferă de epocă romană cunoscut până în prezent (7 kilometri), dar şi un amplu sistem de exploatare de epocă modernă (sec. XVII-XVIII) realizat cu praf de puşcă (10 kilometri), completat de exploatările cu dinamită (53 de kilometri) de epocă contemporană (sec. XIX-XX).

„Galeria romană vizitabilă din cadrul Muzeului Mineritului din Roşia Montană, fiind singurul tronson accesibil publicului din imensa reţea subterană a Roşiei Montane, reprezintă o mostră semnificativă pentru înţelegerea modului de exploatare minier istoric. Remarcabila reţea minieră subterană romană, cu atributele sale tehnice excepţionale şi peisajul asociat, este o mărturie excepţională a difuziunii şi dezvoltării tehnicii mineritului de metale preţioase din perioada de vârf a Imperiului Roman, în secolele al II-lea şi al III-lea. Un astfel de sistem vast de galerii perfect trapezoidale în secţiune, puţuri elicoidale, galerii de comunicaţie în pantă, cu scări cioplite în stâncă şi zone de extracţie verticală, cu plafonul cioplit în trepte, sunt necunoscute oriunde altundeva într-o epocă atât de timpurie. Acestea se păstrează încă la Roşia Montană şi sunt de o valoare excepţională datorită rarităţii şi dimensiunilor lor, precum şi gradului mare de conservare”, se arată pe site-ul Asociaţiei Roşia Montană în Patrimoniul Mondial.

sursa: Agerpres.ro