Galleri, testul de sânge care ar putea salva mii de oameni cu cancer datorită diagnosticării timpurii (studiu britanic)/ Care sunt tipurile de cancer care ar putea fi identificate

Galleri este testul de sânge care ar putea salva mii de oameni cu cancer datorită diagnosticării timpurii, arată un studiu britanic, citat de Sky News. 

Un simplu test de sânge pentru depistarea cancerului este în curs de testare în cadrul NHS și ar putea accelera diagnosticarea, sugerează datele. Testul Galleri a dezvăluit corect două din trei tipuri de cancer în rândul a peste 6.000 de persoane din Anglia și Țara Galilor care s-au prezentat la medicul de familie cu simptome suspecte.

Testul poate detecta mai mult de 50 de tipuri de cancer și ar putea accelera diagnosticarea și „ajuta la salvarea a mii de vieți” dacă va fi dezvoltat cu succes, au declarat oamenii de știință.

Testul Galleri s-a dovedit a fi promițător în cadrul unui test la care au participat mii de pacienți din NHS, a constatat un studiu condus de Universitatea din Oxford.

Dintre cele 6.238 de persoane din Anglia sau Țara Galilor care au participat la studiu și care au fost la medicul de familie cu simptome suspecte, testul a reușit să detecteze semne de cancer la 323 dintre ele – 244 dintre acestea au fost diagnosticate ulterior cu cancer.

În general, testul – care detectează fragmente de ADN tumoral care circulă în sânge – a dezvăluit corect cancerul în 66% din cazuri, au constatat cercetătorii.

Studiul privind cancerul analizează ADN-ul uman

Precizia testului a depins, de asemenea, de stadiul cancerului – variind de la 24% pentru tumorile în stadiu foarte incipient (stadiul I), la 95% pentru boala avansată (stadiul IV).

Cele mai frecvente diagnostice de cancer au fost cele de intestin (37%), plămân (22%), uterin (8%), esofago-gastric (6%) și ovarian (4%).

Rezultatele studiului Symplify au fost prezentate în cadrul conferinței Societății Americane de Oncologie Clinică, la Chicago, și publicate în revista The Lancet Oncology.

Un nou mod de a identifica cancerul – și de a salva vieți

Depistarea precoce a cancerului este vitală pentru ca oamenii să primească un tratament prompt și pentru a salva potențial mii de vieți în Marea Britanie în fiecare an.

Testul este, de asemenea, testat în NHS pentru a vedea dacă poate detecta cancere ascunse la persoanele fără simptome, iar rezultatele sunt așteptate în cursul acestui an.

Directorul național al NHS pentru cancer, profesorul Peter Johnson, a declarat: „Acest studiu este primul pas în testarea unui nou mod de a identifica cancerul cât mai repede posibil, fiind inițiat de NHS.

„Depistarea precoce a cancerului este vitală, iar acest test ne-ar putea ajuta să depistăm mai multe tipuri de cancer într-un stadiu incipient și să ajutăm la salvarea a mii de vieți.

„De asemenea, arată încă o dată că NHS se află în fruntea tehnologiei inovatoare de ultimă oră”.

Profesorul Helen McShane, director al NIHR Oxford Biomedical Research Centre, a adăugat: „Ne-am angajat să diagnosticăm cancerele mai devreme, atunci când pot fi vindecate, iar acest studiu este un pas important în această direcție.”

Brian Nicholson, profesor asociat la Nuffield Department of Primary Care Health Sciences, Universitatea din Oxford, a declarat că rezultatele sugerează că testele de depistare precoce a mai multor tipuri de cancer (MCED) pot juca un rol „pentru a confirma faptul că pacienții simptomatici ar trebui să fie evaluați pentru cancer înainte de a urmări alte diagnostice”.

Cum pot ajuta virușii străvechi din ADN-ul nostru la combaterea cancerului

În paralel cu studiul britanic, genele virale transmise de strămoșii noștri pot fi „trezite” atunci când o persoană are cancer și se alătură luptei împotriva tumorii, arată un reportaj Sky News.

Cercetătorii de la Institutul Francis Crick au analizat cancerul pulmonar – principala cauză a deceselor cauzate de cancer la nivel mondial – pentru a înțelege de ce unii pacienți răspund mai bine la imunoterapie decât alții.

Ei au descoperit că genele virale transmise de strămoșii noștri pot fi „trezite” atunci când o persoană are cancer și se alătură luptei împotriva tumorii. Ei speră că descoperirea ar putea fi folosită pentru a dezvolta un vaccin pentru tratamentul cancerului și se gândesc tot mai serios la dezvoltarea unui ser bazat pe ”trezirea” virușilor străvechi păstrați în gena umană.

Echipa de cercetători a analizat de ce pacienții cu celule B producătoare de anticorpi în jurul tumorii lor au avut tendința de a răspunde mai bine la imunoterapie. Ei au descoperit că aceste celule B stimulează răspunsul imunitar la cancer deoarece produc anticorpi care se leagă de tumoră.

Acest lucru este similar cu modul în care celulele B produc anticorpi antivirali după o infecție cu gripă sau COVID. Cheia acestui răspuns este ascunsă în ADN-ul viral vechi, numit retrovirus endogen (ERV).

Acest ADN viral a fost transmis de la infecțiile istorice ale strămoșilor noștri și reprezintă aproximativ 5% din ADN-ul uman. În mod normal, acesta se află în stare latentă, dar atunci când o persoană are cancer, genele virale pot fi trezite.

Fragmentele de viruși sunt suficiente pentru a declanșa un răspuns imunitar. Organismul crede că celulele tumorale sunt infectate și astfel le atacă. Cercetarea, publicată în revista Nature, a analizat activitatea celulelor imunitare la șoareci cu cancer pulmonar, precum și la mostre de tumori de la persoane cu cancer pulmonar.

Context România

Comisia Europeană împreună cu OECD a publicat joi primele profiluri de țară privind cancerul. Raportul privind România arată că într-un deceniu nu s-a înregistrat niciun progres și, deși țara noastră se situează sub media europeană ca număr de cazuri, are o mortalitate mai mare și în creștere, inclusiv la cancerele tratabile. Principalele cauze identificate sunt legate de lipsa prevenției, de programele de screening, aflate în fază incipientă și de rata redusă de depistare precoce.

Cel mai îngrijorător este faptul că România înregistrează rate de mortalitate extrem de ridicate la tineri și persoanele active, de până la 64 de ani, față de majoritatea țărilor europene, unde mortalitatea crește după 65 de ani.

„Îngrijirea și tratamentul sunt gratuite pentru toți pacienții oncologici. Se mențin însă bariere financiare și bariere de acces – cu precădere în ceea ce privește serviciile de diagnosticare precoce și serviciile ambulatorii, în special pentru anumite grupuri vulnerabile. Aceste bariere rezultă din distribuția inegală a serviciilor în profil teritorial și din lipsa de continuitate dintre diferitele niveluri de servicii. Accesul la terapii noi este mai lent în România decât în UE. Deficitul de resurse umane induce o presiune suplimentară asupra furnizării la timp a serviciilor de îngrijire”, mai notează documentul.

Cancerul este a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor.

În România mor anual în jur de 55.000 de bolnavi de cancer. Conform Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului, în 2020, cele mai răspândite tipuri de cancer la cazurile descoperite recent, în acel an (la ambele sexe), erau cele de colon, plămâni și sân.

La bărbați, cele mai răspândite tipuri de cancer în 2020 au fost la plămâni, colon și prostată, iar la femei, sâni, colon și col.