Geert Wilders: Succesul liderului de extremă dreapta în alegerile din Olanda dă fiori reci Europei

Cunoscut pentru coafura sa distinctivă, cu un păr blond platinat, și pentru retorica sa agresivă împotriva islamului și a imigrației, Geert Wilders a fost catapultat de alegerile olandeze în locul în care îi place cel mai mult să fie: în centrul atenției, scrie The Guardian.

În ceea ce analiștii califică drept un cutremur politic, Partidul Libertății al lui Wilders era pe cale să obțină miercuri cele mai multe voturi în alegerile parlamentare din țară, deschizând calea pentru ca politicianul să joace un rol-cheie în formarea următorului guvern după un scrutin dominat de dezbaterea privind imigrația.

De la descrierea Islamului ca fiind „o ideologie a unei culturi retardate” și până la numirea marocanilor „gunoaie”, Wilders, care este adesea comparat cu fostul președinte american Donald Trump pentru retorica sa incendiară și utilizarea rețelelor de socializare, este de mult timp un personaj important în peisajul extremei drepte europene.

Născut în 1963 în sudul orașului Venlo, în apropiere de granița cu Germania, Wilders a crescut într-o familie catolică, alături de fratele și cele două surori ale sale. El a intrat în politică ca membru al Partidului Popular pentru Libertate și Democrație (VVD), dar a plecat din cauza a ceea ce a considerat a fi poziția blândă a partidului față de islam și imigrație.

În 2004, a fondat Partidul Libertății (PVV), plasând politicile anti-islam în centrul partidului său. Wilders a declarat că disprețul său față de islam a fost alimentat de asasinarea regizorului anti-islam Theo van Gogh în 2004 și de perioada petrecută în Israel într-un kibbutz.

Steaua lui Wilders părea să se fi estompat în ultimii ani, pe măsură ce în Olanda au apărut figuri mai tinere de extremă dreapta, inclusiv Thierry Baudet, al cărui Forum naționalist pentru democrație a ajuns pe primul loc în sondaje cu 15% la alegerile regionale din 2019.

Dar prezența constantă a lui Wilders în politica olandeză – precum și dezbaterea tot mai aprinsă privind imigrația în Olanda – pare să fi atins în cele din urmă o coardă sensibilă în rândul unui grup mai mare de alegători.

În perioada premergătoare alegerilor, Wilders a încercat, de asemenea, să atenueze o parte din retorica sa anti-islamică, lăsând să se înțeleagă că ar putea renunța la propunerea sa de interzicere a moscheilor și a Coranului, o mișcare pe care criticii săi au catalogat-o drept oportunistă. În schimb, el s-a concentrat pe preocupările economice în creștere, promițând să rezolve criza imobiliară și să abordeze inflația, în timp ce a prezentat acțiunea climatică drept o nouă formă de tiranie a elitelor.

Cu toate acestea, unele dintre cele mai extreme măsuri pe care le-a propus – care includ restabilirea controlului la frontierele olandeze, reținerea și deportarea imigranților ilegali și reintroducerea permiselor de muncă pentru lucrătorii intracomunitari – ar schimba fundamental ADN-ul Olandei.

Personalități de extremă dreapta de pe întreg continentul, printre care Marine Le Pen, Matteo Salvini și Santiago Abascal, au salutat performanța PVV.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a declarat că “vântul schimbării este aici”.

La Kiev, rezultatele vor fi întâmpinate cu îngrijorare. La fel ca alți lideri de extremă dreapta de pe continent, Wilders a lăudat guvernarea lui Vladimir Putin, raliindu-se la ceea ce el a descris drept „rusofobia isterică” din Europa.

La patru ani după ce Rusia a anexat peninsula Crimeea, Wilders a călătorit la Moscova și s-a întâlnit cu înalți oficiali ruși în Duma, o călătorie care a fost condamnată cu înverșunare de rudele victimelor olandeze ale doborârii zborului MH17, care i-au reproșat că a ignorat rolul Moscovei în acest dezastru.

De la invazia Rusiei în Ucraina, Wilders s-a distanțat oarecum de Kremlin, calificând invazia drept o greșeală.

Dar este puțin probabil ca un guvern condus de Wilders să joace același rol în ajutorarea Ucrainei, așa cum s-a întâmplat sub conducerea premierului Mark Rutte, care a condus efortul de a livra avioane de luptă F-16 Ucrainei.

Într-una dintre ultimele dezbateri dinaintea alegerilor, Wilders a declarat că nu va susține trimiterea de mai multe arme Ucrainei, o declarație care va trimite un fior în Ucraina, în condițiile în care ajutorul militar pare deja să se clatine.

Multe vor depinde acum de ceea ce va fi, probabil, un proces prelungit de formare a unei coaliții. Atât liderul GroenLinks-PvdA, Frans Timmermans, cât și șeful Partidului Popular pentru Libertate și Democrație, de orientare social-liberală, Dilan Yeșilgöz-Zegerius, au exclus un guvern sub conducerea lui Wilders.

Dar Pieter Omtzigt, liderul partidului centrist NSC, a indicat că este deschis să colaboreze cu PVV.

Ceea ce pare sigur este că, după șase alegeri, Wilders este mai aproape ca niciodată de putere. „Va fi o muncă grea, dar suntem pregătiți să guvernăm”, a declarat el în timp ce primele rezultate apăreau. „Aceasta este cea mai frumoasă zi din viața mea politică”.