Generalul cel sincer: n-am carismă, dar mă bazez pe armata de partid

N-o fi el cel mai carismatic, dar sigur e printre cei mai sinceri candidați. Generalul (r) Nicolae Ciucă a recunoscut candid că șansele lui la prezidențiale nu țin atât de prestația lui, ci de armata de partid. Parașutat în politică prin ceea ce el a perceput ca un ordin al președintelui Klaus Iohannis, Ciucă a explicat pe îndelete de ce e convins că armata PNL îl va duce spre Cotroceni.

Spovedania (că tot îi plac termenii religioși) lui Ciucă în fața lui Mihai Gâdea de la Antena 3 a fost o probă de sinceritate, dar și de cinism politic față de baronii locali din PNL.

• Eu cred mult în ceea ce înseamnă mobilizarea partidelor ca să poată să vina să sprijine aceste candidaturi / E nevoie de structura bine organizată, de ceea ce reprezintă organizațiile fiecărui partid în teritoriu, ca să fie mobilizarea și livrarea de mesaje ale candidaților / Partidele mainstream PSD și PNL au șanse sa își ducă candidatul în turul al doilea / USR nu reprezintă fundamentul, baza ca sa aibă speranța ca poate să spere la președinție, cu 8% la ultimele alegeri – acestea sunt declarațiile prin care Nicolae Ciucă și-a explicat teza potrivit căreia va ajunge la Cotroceni grație forței partidului.

E o premieră ca un candidat la prezidențiale să spună public că se bazează aproape exclusiv pe armata de partid. Practic, e o recunoaștere a propriei lipse de talent politic și a lipsei de încredere în campania proprie. Lesne de înțeles de ce: sondajele proprii ale PNL îl dau pe Nicolae Ciucă la un scor cu o singură cifră, adică o posibilă catastrofă electorală pentru al doilea partid al țării.

Ciucă a insistat și și-a developat și mai mult inabilitatea politică: ”Nu am verbul la mine, astfel încât să conving oamenii prin vorbe. Am convins prin fapte. Am fost învățat să fac, nu să vorbesc. Am văzut mulți care vorbesc, mulți meșteri ai vorbelor, mai puțin meșteri ai faptelor”.

Acest om al faptelor de arme, cam trase de păr de PR-iști precum Radu Dobrițoiu care a inventat așa-zisa bătălie de la Nassiria, știe perfect că are mari probleme în a convinge măcar electoratul liberal că e candidatul ideal.

Nici n-ar avea cum să-l convingă. Are zero legătură cu liberalismul – a lucrat toată viața lui la stat, ba mai e și beneficiar de pensie specială. Are zero carismă, singurul talent oratoric e răcnitul la răcani prin bazele militare, iar cunoștințele despre politică se rezumă la lungile ședințe de la sediu cu Lucian Bode, un alt bugetar/sindicalist ajuns cumva mare liberal.

Iar liberalilor nu le-a scăpat ce mai flagrantă inadecvare a lui Nicolae Ciucă la spiritul liberal: el însuși povestește în cartea autobiografică modul în care a intrat în politică: în 2019 a fost rugat de președintele Klaus Iohannis să treacă în rezervă și să devină ministru al Apărării. ”Președintele e comandantul forțelor armate și, chiar dacă ceea ce îmi adresa era o rugăminte, venită din partea dumnealui era un fel de ordin, nu puteam să refuz”.

Aceasta e mentalitatea lui Nicolae Ciucă: un militar de carieră, cu tată militar, crescut și educat în spirit cazon, care știe doar de ierarhie și ordin. Ce nepotrivire flagrantă cu noțiunea de liberalism, ce ironie amară pentru acest partid în care nici Ciucă nu se regăsește, și ai cărui membri nu se regăsesc în candidatul de 7%. De aici și explicația scorului slab din sondajele de opinie.

Această mentalitate milităroasă a provocat însă și partea cinică a declarației sincere a lui Ciucă. El le-a transmis printre rânduri baronilor din partid că de mobilizarea lor depinde nu doar scorul său la prezidențiale, ci și soarta lor.

Să explicăm de ce. Turul 1 al prezidențialelor e urmat imediat, la doar o săptămână, de alegerile parlamentare. Istoria alegerilor demonstrează că partidele care au performat bine la prezidențiale au scoruri foarte bune imediat, la parlamentare, în timp ce partidele care nu-și duc prezidențiabilii în turul 2 sunt penalizate la alegerile generale.

Ciucă le-a spus deci baronilor: dacă nu mă ajutați cu voturi în turul 1, PNL va pierde la parlamentare, deci va avea probleme cu intrarea la guvernare – ceea ce e o amenințare pentru banii de care au nevoie primarii și șefii de CJ-uri.

Acesta e și motivul pentru care generalul Ciucă, altfel foarte mândru de onoarea de militar, și-a călcat cuvântul dat lui Ciolacu și a refuzat să mai organizeze alegerile prezidențiale în septembrie. El a vrut să ducă scrutinele cât mai târziu, și neapărat intercalate, astfel încât să își facă armata de partid cât mai dependentă de propriul scor.

Vom vedea în curând dacă tactica generalului s-a dovedit corectă sau Ciucă va ieși pe scut din bătălia de la Cotroceni. Dar un lucru e sigur: dacă va ajunge președinte, din Palat se va auzi non-stop pocnet de câlcâie.