Generalul Sîrski, numărul 2 în armata Kievului, anunță că trupele ucrainene sunt în prezent în „apărare activă” și încă mai pot produce surprize

Forţele terestre ucrainene se concentrează în primul rând pe apărarea sectorului estic al frontului de 1.000 km, a declarat general-colonelul Oleksandr Sîrski, care susţine că, deşi aflate într-o „apărare activă”, trupele ucrainene încă mai pot produce surprize, relatează luni Reuters, citată de Agerpres.

Unul dintre comandanţii-cheie în răspunsul Kievului la invazia pe scară largă a Rusiei, Sîrski a evocat – într-un interviu acordat la sfârşitul săptămânii trecute agenţiei britanice de presă dintr-un loc secret din regiunea Harkov (est) – realităţile schimbătoare de pe câmpul de luptă care au temperat speranţele într-o reuşită majoră a Ucrainei.

„Obiectivele noastre rămân neschimbate: să ne menţinem poziţiile (…) să epuizăm inamicul prin provocarea de pierderi maxime”, a declarat pentru Reuters Sîrski, comandantul nr. 2 al Ucrainei, în vârstă de 58 de ani, afirmând că Rusia încearcă să preia iniţiativa pe front pe măsură ce se apropie împlinirea a doi ani de la declanşarea invaziei.

Trupele ruse presează din mai multe direcţii de-a lungul frontului de est, a declarat Sîrski, cu scopul de a prelua controlul total al regiunii industriale Donbas, în ciuda pierderilor grele în oameni şi echipamente.

Rusia speră, de asemenea, să recupereze terenul pe care l-a pierdut în regiunile Herson şi Zaporojie, în sudul Ucrainei, a adăugat el.

Trupele ucrainene, la rândul lor, efectuează contraatacuri de amploare mai mică în ceea ce Sîrski a descris drept o „apărare activă”: menţinerea inamicului în alertă, căutând oportunităţi de a lovi, în timp ce încearcă să recâştige iniţiativa.

Confruntările celor două părţi sunt la o scară redusă pentru a economisi muniţie şi oameni, a adăugat el, sugerând că Rusia a învăţat, de asemenea, să reacţioneze şi să limiteze pierderile.

„Ofensivele la nivelul unui batalion sunt extrem de rare”, a declarat Sîrski, aflat la comanda trupelor ucrainene din estul Ucrainei, adăugând că utilizarea pe larg a dronelor a forţat schimbarea de tactică în teatrele de operaţiuni.

Ucraina spune că nu are suficientă muniţie pentru a susţine nivelul dorit de atacuri şi a cerut partenerilor occidentali să facă mai mult pentru a o aproviziona.

Sîrski a comandat trupe împotriva forţelor combinate ruse din 2014, când a fost supranumit „leopardul zăpezii” datorită „‘tacticilor asemănătoare cu modul în care vânează această felină”. „Această creatură este foarte atentă, vicleană şi curajoasă”, recunoaşte el.

Dar palmaresul lui Sîrski în calitate de comandant nu este incontestabil. În cea mai mare parte a începutului anului 2023, el a condus apărarea Ucrainei în oraşul Bahmut din estul ţării, unde se crede că mii de soldaţi din ambele tabere au fost ucişi în cea mai sângeroasă bătălie de până acum a conflictului.

Unii analişti militari s-au întrebat dacă a meritat să lupte pentru un oraş în ruine, care în cele din urmă a fost pierdut, cu preţul atâtor vieţi. Sîrski a declarat că Ucraina a provocat pierderi importante Rusiei în această zonă prin neutralizarea grupului de mercenari Wagner.

Având în vedere că artileria şi războiul de tranşee au adus puţine progrese majore, Sîrski este de acord cu comandantul şef al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, că tehnologia va juca probabil un rol major dacă Kievul doreşte să câştige războiul.

Războiul electronic s-a intensificat în ultimul an, spune Sîrski, adăugând că proliferarea dronelor şi a altor arme ghidate a creat mai multe oportunităţi de bruiaj.

Pentru a obţine un avantaj, forţele ucrainene au nevoie de mai mult echipament avansat care să funcţioneze pe mai multe frecvenţe în acelaşi timp.

Dar există încă oportunităţi de a avansa prin crearea a ceea ce Sîrski a numit un „avantaj artificial”, aşa cum a făcut Ucraina în toamna anului 2022.

„Indiferent cum stau lucrurile, există întotdeauna zone care sunt puternic apărate, iar alte zone mai puţin apărate”, spune el.

Cheia, adaugă Sîrski, este concentrarea forţelor în cel mai vulnerabil punct şi în cel mai bun moment, un principiu care „nu-şi pierde relevanţa”.