Georgia pierde fonduri europene de 121 de milioane de euro din cauza „regresului democratic”

Delegaţia Uniunii Europene în Georgia a anunţat marţi că această ţară candidată pentru aderarea la blocul comunitar va pierde fonduri europene în valoare de 121 de milioane de euro din cauza „regresului democratic”, transmite Agerpres. Fondurile necheltuite alocate acestei ţări candidate în anii 2022 şi 2023 „vor fi pierdute”, mai afirmă reprezentanţa UE la Tbilisi, într-o postare pe platforma socială X.

Ambasadorul UE în Georgia, Pawel Herczynski, a avertizat săptămâna trecută această ţară că legăturile sale cu Bruxellesul vor avea de suferit sau chiar că va fi supusă unor sancţiuni dacă alegerile parlamentare din 26 octombrie nu se vor desfăşura conform „celor mai bune standarde internaţionale”.

Porţile UE s-ar putea închide pentru Georgia dacă aceasta „devine o ţară monopartidistă, care interzice opoziţia politică, dacă devine o ţară care obligă reprezentanţii societăţii civile să emigreze, dacă nu apără drepturile de bază, inclusiv drepturile minorităţilor”, a mai indicat diplomatul european.

Partidul de guvernământ Visul Georgian, care conduce guvernul de la Tbilisi, este acuzat de opoziţie şi de statele occidentale că înclină tot mai mult către Rusia, în timp ce se apropie alegerile legislative, iar importanţa strategică a acestei ţări a crescut în contextul războiului din Ucraina.

Relaţiile dintre guvernul georgian şi Occident s-au degradat în special după adoptarea în luna mai a unei legi a „agenţilor străini”, descrisă de opoziţia georgiană şi de ONG-uri drept „lege rusească”, întrucât aceasta obligă mass-media şi ONG-urile finanţate din străinătate să îşi dezvăluie sursele externe de finanţare. Preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, o pro-europeană opozantă a guvernului, a refuzat să promulge această lege, adoptată apoi definitiv într-un nou vot al Parlamentului care a anulat veto-ul prezidenţial.

Ulterior, în septembrie, parlamentul Georgiei a adoptat şi o lege asupra „valorilor familiale şi protecţiei minorilor”, criticată de Uniunea Europeană şi de activişti drept un act normativ de restrângere a drepturilor comunităţii LGBT, inspirat din legislaţia rusească.

Tot în septembrie, Departamentul american de Stat a anunţat sancţiuni constând în restricţii de acordare a vizelor pentru 60 de oficiali georgieni, unii dintre ei fiind implicaţi în reprimarea protestelor de stradă orchestrate de opoziţie şi ONG-uri împotriva legii „agenţilor străini”.

Georgia a primit în decembrie 2023 statutul de ţară candidată la UE, dar negocierile de aderare nu au început, procesul de aderare fiind de facto blocat de Comisia Europeană, care doreşte o schimbare a guvernului de la Tbilisi.

Conform sondajelor, partidul Visul Georgian rămâne popular şi are şanse să câştige alegerile, în timp ce premierul Irakli Kobajidze acuză Washingtonul şi Bruxellesul că se amestecă de partea opoziţiei în politica internă a Georgiei.