Germania: Inflația urcă la cel mai ridicat nivel din ultimul sfert de secol

Economiștii se așteaptă ca prețurile de consum din cea mai mare economie europeană să continue să crească în lunile următoare, unii dintre ei preconizând că rata inflației ar putea ajunge la 5%, transmite Deutsche Welle.

În Germania, inflația a continuat să crească în august, Oficiul Federal de Statistică anunțând luni că prețurile au crescut cu 3,9% în comparație cu anul precedent, potrivit calculelor preliminare.

Este cea mai mare inflație pe care Republica Federală a înregistrat-o în mai bine de un sfert de secol, un nivel mai ridicat fiind consemnat în decembrie 1993, când inflația atingea 4,3%.

Prețurile de consum în cea mai mare economie europeană și-au continuat tendința ascendentă în ultimele luni, pe fondul creșterii costurilor la energie și alimente, precum și al anulării reducerii temporare a taxei pe valoarea adăugată (TVA), măsură introdusă anul trecut, prin care s-a urmărit atenuarea efectelor economice nocive ale pandemiei, prin stimularea consumului intern.

În intervalul 1 iulie – 31 decembrie 2020, ca parte a unui pachet de stimulare economică, marea coaliție de la Berlin a decis să reducă TVA de la 19% la 16%, respectiv de la 7% la 5%.

Economiștii se așteaptă ca prețurile de consum să continue să crească în lunile următoare, unii dintre ei preconizând rate ale inflației de până la 5%. Aceștia consideră însă că este vorba de un fenomen temporar.

”Este probabil ca actuala creștere să fie una temporară”, a declarat Christine Volk, economist-șef la creditorul public KfW, pentru AFP. La fel de probabilă este și o revenire a inflației sub ținta de 2% a Băncii Centrale Europene, a explicat aceasta, avertizând însă că penuria de componente cheie, cum ar fi cipurile pentru componentele electronice, ar putea avea un ”impact asupra portofelului consumatorilor, deoarece companiile vor transfera cel puțin parțial o parte din aceste costuri către clienți”.

Și dacă inflația actuală nu este un fenomen temporar?

O inflație mai mare, respectiv o creștere a prețurilor în întreaga economie, slăbește puterea de cumpărare a consumatorilor. Cu alte cuvinte, cu aceeași sumă de bani putem cumpăra mai puțin.

În cazul hiperinflației, prețurile cresc cu 50% sau mai mult pe lună. În anii 1920, hiperinflația extremă din Germania a devastat economia și a alimentat instabilitatea politică, care a precedat regimul nazist.

Însă bancherii centrali spun că actuala creștere a prețurilor este o consecință temporară a perturbărilor economice cauzate de pandemia de coronavirus.

Lanțurile de aprovizionare au fost perturbate de cererea care mai întâi s-a prăbușit și apoi a revenit rapid, ceea ce a făcut ca prețurile să devină volatile.

Aceiași bancheri mai susțin și că factorii care duc la majorarea prețurilor vor dispărea odată ce economia globală se va normaliza – când întreprinderile afectate de pandemie vor reveni la capacitate maximă, problemele lanțurilor de aprovizionare vor fi rezolvate.

Mai sceptici, alții experți sunt încredințați că inflația ridicată va dura mai mult decât spune banca centrală.

Inflația: bună sau rea?

Mulți economiști susțin o țintă de inflație scăzută sau moderată, de aproximativ 2% pe an. Atunci când inflația depășește această marjă, există deopotrivă câștigători și perdanți.

De regulă, inflația este considerată o problemă atunci când depășește 5%, explica, în iulie, Brigitte Granville, profesoară de economie la Universitatea Queen Mary din Londra, într-o discuție cu DW.

În cazul în care inflația determină scăderea unei monede, atunci aceasta poate aduce beneficii exportatorilor, făcând ca produsele lor să fie mai accesibile atunci când sunt evaluate în alte monede.

De asemenea, persoanele care dețin active evaluate într-o anumită monedă ar putea profita de un nivel mai ridicat al inflației, aceasta determinând creșterea prețurilor la unele active, precum proprietățile sau mărfurile. Totodată, inflația poate crește marjele de profit și reduce datoria în termeni reali.

Inflația poate fi și în avantajul celor care au luat credite, deoarece valoarea ajustată la inflație a datoriilor lor restante se reduce.

Cu toate acestea, o inflație mai mare tinde să îi afecteze pe cei care economisesc, deoarece erodează puterea de cumpărare a banilor economisiți. Nu în ultimul rând, este posibil ca inflația să nu fie pe placul persoanelor care dețin active denominate în valută, cum ar fi numerar sau obligațiuni, ea erodând valoarea reală a acestora.