Germania își va „blinda” Curtea Constituțională pentru a evita „blocajele” extremei drepte

Analiză a publicației spaniole El Periodico, preluată de Rador:

Germania intenţionează să-și protejeze Curtea Constituțională (TC) de viitoare blocaje din partea extremei drepte. Alianța guvernamentală a lui Olaf Scholz formată din social-democrați, verzi și liberali, a convenit cu opoziția conservatoare asupra unei reforme a TC pentru a-i oferi o structură mai definită, inclusiv în ce privește alegerea judecătorilor. Obiectivul e să se împiedice ceea ce ministrul Justiției, liberalul Marco Buschmann, a descris drept „obstrucționism politic orchestrat de inamicii democrației” pentru a submina independența judiciară.

„Curtea Constituțională s-a născut ca experiment judiciar în urmă cu 75 de ani. Experimentul a funcționat până acum, dar trebuie articulate noi instrumente pentru ca acesta să continue să o facă”, a spus ministrul când și-a prezentat reforma alături de deputați din rândurile guvernamentale și din blocul conservator, compus din Uniunea Creștin Democrată și Uniunea Creștină Socială din Bavaria (CDU/CSU).

„Ne confruntăm cu partide al căror obiectiv este acela de a distruge democrația odată ce ajung în poziții în instituțiile democratice”, a declarat juristul și deputatul Verzilor, Konstantin von Notz. Sunt „minorități distructive”, în definiția conservatorului Ansgar Heveling.

În formularea proiectului, numit „Consolidarea rezistenței Curții Constituționale”, nu se menționează Alternativa pentru Germania (AfD), singurul partid de extrema dreaptă din Bundestag (parlamentul federal). Cu toate acestea, proiectul vizează în mod clar reducerea posibilei influențe a acestei formaţiuni politice asupra TC. La ultimele alegeri europene AfD a ajuns pe locul doi la nivel național. Se estimează că în estul Germaniei ar putea deveni forța principală după alegerile regionale care vor avea loc în luna septembrie.

Cazurile Ungariei și Poloniei au fost menționate în mod repetat în prezentare drept exemple de reforme judiciare promovate de guverne ultraconservatoare. În câțiva ani conducătorii lor au subminat independența justiției, a amintit Buschmann.

Proiectul agreat de principalele partide are în vedere ancorarea structurii TC în Constituție. Numărul judecătorilor va rămâne la 16, fiecare dintre ei va ocupa funcţia o perioadă maximă de 12 ani și va trebui să se pensioneze la 68 de ani. În plus, vor fi articulate mecanisme pentru a preveni o „minoritate distructivă” sau „obstructivă”, care poate bloca sau paraliza deciziile, potrivit spuselor ministrului Buschmann. În prezent jumătate dintre judecătorii TC sunt aleși de Bundestag, camera inferioară, iar cealaltă de Bundesrat, camera superioară. Alegerile au avut loc cu majoritate simplă, sub principiul consensului și blocade nu au avut loc până acum.

Reforma prevede trecerea la vot cu majoritate de două treimi a Camerei. Dacă nu se obţine acest sprijin în una dintre cele doua camere, alegerea va fi responsabilitatea celeilalte. Buschmann și restul comisiei implicate în proiect consideră că acest lucru va împiedica o formațiune extremistă să blocheze o decizie dacă ar ocupa o treime din locuri.

Prezentarea acestui proiect, care trebuie să treacă de procedura parlamentară în actuala legislatură, a fost precedată de lungi discuții între membri ai guvernului și opoziție. Era pe punctul de a eşua din moment ce Friedrich Merz, liderul CDU, de dreapta, manifestase suspiciuni cu privire la articularea proiectului.

Finalmente, s-a reuşit o formulare mai puțin ambițioasă decât ce își propuseseră social-democrații, verzii și liberalii, dar care, potrivit lui Buschmann, va atinge obiectivul „protejării” TC.

Curtea Constituțională germană este instituția națională cea mai respectată de germani. În plus, această Curte este singura cu competențe de a scoate în afara legii un partid la nivel național. Consensul dintre formațiunile democratice în jurul acestei reforme a fost urmat de criticile din partea AfD, care acuză restul spectrului parlamentar că încearcă să transforme TC într-un „instrument politic” împotriva sa.

Articol de Gemma Casadevall / Traducerea: Rodezia Costea