Germania lui Merz pariază pe „No limit” pentru a se reînarma

Germania ia o turnură de neconceput până de curând pregătind investiții fără precedent pentru a se reînarma, un pariu politic făcut de viitorul cancelar Friedrich Merz sub presiunea dezangajării lui Donald Trump din Europa, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

Anunțul făcut marți seara de liderul conservatorilor germani, la zece zile după victoria sa în alegerile legislative, transmite un semnal puternic în mijlocul furtunii provocate de apropierea lui Donald Trump de Rusia.

Pentru cei 27 de lideri europeni, care vor participa joi la un summit crucial privind securitatea continentului și ajutorul pentru Ucraina, acest șoc german se adaugă planului Comisiei Europene, anunțat în aceeași zi, de a mobiliza aproape 800 de miliarde de euro pentru proiecte de apărare.

Deși cancelarul demisionar Olaf Scholz va reprezenta Germania la summit, Friedrich Merz va fi și el prezent și s-a întâlnit deja miercuri la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Sumele anunțate de Berlin „sunt o surpriză, la fel ca și rapiditatea cu care au fost anunțate”, subliniază Jacob Ross, politolog la think-tank-ul DGAP, într-un moment în care tabăra conservatoare CDU/CSU și partenerii săi social-democrați (SPD) abia au început discuțiile pentru formarea unei coaliții guvernamentale.

„Unele decizii schimbă țara pentru mult timp de acum înainte”, a comentat săptămânalul Die Zeit. Acordul de marți „privind împrumuturi inimaginabile până acum ar putea fi una dintre acestea”.

Partenerii europeni, în special Parisul, „se vor întreba care vor fi consecințele pentru propriile economii, pentru zona euro și pentru echilibrul de putere în Europa”, adaugă Ross, politolog la think-tank-ul DGAP.

Plafon ridicat pentru datorii

În calitate de cea mai mare economie din zona euro, aflată în recesiune de doi ani și sub presiunea inversării alianței cu Statele Unite, aliatul său istoric, Germania dorește să își consolideze armata și să stimuleze creșterea.

În domeniul apărării, plafonul național pe care țara și l-a stabilit prin Constituție pentru a-și limita datoria va fi ridicat de facto. Pentru viitorul cancelar, singura regulă care se aplică este „orice este necesar”.

Obiectivul este de a ajunge la un volum de „cel puțin o sută de miliarde de euro pe an” în cheltuieli militare, a declarat un oficial SPD, Manuela Schwesig, adică de două ori mai mult decât este prevăzut în prezent.

Acest lucru ar apropia Germania de pragul anual de 3% din PIB corespunzător noului obiectiv care ar putea fi stabilit în curând de țările NATO.

Ministrul apărării, Boris Pistorius, a vorbit despre o „zi istorică” pentru Germania, care își va putea asuma „un rol de lider” în consolidarea NATO și a Europei.

A doua parte a anunțurilor se referă la infrastructura țării, mult timp neglijată: căile ferate, drumurile, școlile și rețelele de comunicații vor beneficia de un fond special de 500 de miliarde de euro pe zece ani.

Potrivit presei germane, întregul plan de investiții „bazooka” ar putea fi prezentat Camerei Deputaților ieșene la 13 martie pentru a fi votat la 17 martie, chiar înainte de întrunirea noii adunări rezultate în urma recentelor alegeri legislative.

Încredere zdruncinată

„În ceea ce privește securitatea, aceasta va fi „fără limite””, a promis Markus Söder, liderul conservator bavarez care a negociat acordul cu social-democrații.

„Pentru mulți dintre noi, încrederea fundamentală în America a fost cel puțin profund zdruncinată”, a recunoscut Söder.

Germania privește cu durere cum Washingtonul întoarce spatele Europei și amenință să închidă umbrela militară sub care a fost protejată de la al doilea război mondial.

Un nou cutremur geopolitic, după șocul invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022. În replică, Berlinul anunțase deja atunci o „schimbare de epocă” pentru apărarea și diplomația sa.

Dar bugetul excepțional de o sută de miliarde de euro, decis la acea vreme pentru modernizarea armatei, s-a dovedit curând insuficient.

Pariul politic al lui Friedrich Merz nu este lipsit de riscuri pentru acest susținător al rigorii bugetare și al reducerii impozitelor.

„Imediat ce a fost ales, viitorul cancelar german a făcut o întoarcere de 180 de grade”, a comentat miercuri tabloidul Bild, subliniind că liderul opoziției ”promisese să nu se îndatoreze mai mult (…). Acum vrea datorii gigantice (…)”.

Partidul de extremă dreapta AfD, care a devenit a doua forță politică în Camera Deputaților după ce și-a dublat scorul în alegerile parlamentare, l-a acuzat că „i-a mințit pe alegători”.