Germania propune ca țările candidate la aderare să primească statutul de observator la summiturile UE

Germania a propus o foaie de parcurs detaliată și inovatoare pentru extinderea UE, care ar oferi țărilor candidate, precum Ucraina și Moldova, inclusiv statutul de observator la summiturile liderilor de la Bruxelles, înainte de aderarea deplină, potrivit The Guardian.

Ministrul de externe german, Annalena Baerbock, într-un gest politic important, menit să elimine o parte din jocul de putere din dezbaterea privind extinderea, a declarat că Germania ar fi dispusă să renunțe la postul de comisar european garantat pentru a face loc noilor veniți.

„Trebuie să ne întrebăm cum putem să ne asigurăm că procesul de aderare are loc într-un mod care să evite să lăsăm o generație în sala de așteptare a UE pentru tot restul vieții”, a spus ea.

Ucraina și Republica Moldova s-au alăturat vara trecută la lista de candidați oficiali formată din Albania, Serbia, Kosovo, Turcia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina, iar Georgia se află în proces activ de candidatură.

Săptămâna viitoare va fi publicat un raport cheie al UE privind progresele înregistrate de aceste țări, iar o decizie privind negocierile oficiale este așteptată în decembrie.

Discursul lui Baerbook s-a axat pe modul în care se poate debloca procesul de aderare, despre care a spus că a devenit un subiect „de neatins” pentru unele țări din cauza îngrijorărilor legate de bugetul extins, de mărimea parlamentului și de faptul că procesul decizional într-un bloc de 35 de țări ar putea fi blocat la nesfârșit de dreptul de veto al unei singure țări.

În cadrul unei conferințe pe care a convocat-o la Berlin, ea a sugerat să se ofere țărilor candidate o oportunitate de a participa mai activ în UE, spunând: „Ceea ce poate părea un gest mic sau un lucru mărunt ar putea avea un efect major”.

„De ce să nu invităm, de exemplu, acele țări care au finalizat capitole individuale în cadrul procedurii de aderare să participe la reuniunile consiliului respectiv în calitate de observatori? Le-am avea acolo, de exemplu, atunci când ar trebui să decidem viitorul nostru comun, în loc să le invităm doar o dată pe an pentru ca ele să asculte rapoartele de progres ale comisiei”.

Ea a adăugat: „Ar trebui să ne asigurăm că oamenii din aceste țări, în special tinerii, au posibilitatea de a participa la avantajele Uniunii Europene într-o etapă mai timpurie, chiar înainte ca țara lor să devină membru cu drepturi depline și aici.”

Miniștrii din 15 țări, inclusiv din statele în curs de aderare, au participat la conferință, aruncând o nouă lumină asupra frustrărilor lor.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat că „Ucraina a ajutat UE să iasă din coma extinderii”, dar s-a temut că Bruxelles-ul va sfârși prin a fi distras de luptele interne legate de bugete, de numărul de locuri de muncă pe care țările le vor pierde în cadrul Comisiei sau de numărul de locuri la care țările vor trebui să renunțe în Parlament.

„Trebuie să evităm o situație în care reforma Uniunii Europene va fi folosită într-un fel sau altul ca argument pentru a întârzia extinderea”, a adăugat Kuleba.

Abordând unele dintre temerile legate de o aderare etapizată, Baerbock a declarat că un proces de integrare înainte de aderare ar putea avea controale și echilibre cu consecințe pentru orice țară care anulează reformele necesare.

Ministrul de externe al Macedoniei de Nord, Bujar Osmani, a declarat la conferință că țara sa, care așteaptă de aproape 20 de ani să adere la UE, a cunoscut toate „defectele” procesului de aderare.

Problema a fost „concentrarea UE pe aderarea formală în sine” și temerile legate de faptul că mai multe țări vor obține dreptul de veto asupra politicilor în anumite domenii, a spus el. Propunerile lui Baerbock ar putea remedia această problemă, a adăugat el.

Acordarea statutului de observator al Macedoniei de Nord în cadrul reuniunilor Consiliului European ar oferi țării sale un mijloc de tranziție către aderare, dar și „beneficii” pentru cetățeni „în fiecare zi”, a adăugat Osmani.

Făcând aluzie la dezinformarea rusă, Osmani a declarat că acest lucru ar însemna, de asemenea, că alegătorii „nu ar fi susceptibili la influențe maligne care încearcă să deturneze [frustrarea]” pe care țara sa o simte în legătură cu procesul binar al UE de „totul sau nimic”.