Germania recunoaște că a făcut o „eroare strategică” prin dependența de gazele rusești, după ce Europa a sărit în ajutorul său, acceptând o reducere a consumului cu 15%

Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a salutat marți solidaritatea europeană și a recunoscut că țara sa a făcut o „eroare strategică” prin dependența foarte mare față de gazul rusesc, după ce blocul european a ajuns marți la un acord politic privind o reducere voluntară a cererii de gaze naturale cu 15%, pentru a face față consumului din această iarnă, în condițiile în care perspectiva unei tăieri complete a livrărilor rusești devine tot mai certă.

„Germania a făcut o greșeală strategică în trecut prin marea sa dependență de gazul rusesc și credința că acesta va curge mereu constant și ieftin”, a afirmat ministrul german, potrivit agenției Associated Press, citată de CBC.

Acordul politic la care au ajuns marți cele 27 de state membre urmărește eforturi comune în caz de urgență pentru a ajuta în special Germania, notează agenția AFP, citată de boursorama.com. Extrem de dependentă de gazul rusesc, Germania cumpăra încă 35% din gazul său din Rusia la începutul lunii iunie, o cifră care crescuse la 55% înainte de război.

Cu toate acestea, un șoc major pentru cea mai mare economie a Europei ar avea în mod inevitabil repercusiuni asupra întregii UE-27.

Dar efortul va rămâne mai mare pentru Germania. Ea va trebui să „facă mai mult” de 15%, a recunoscut ministrul Robert Habeck.

Sud vs Nord

Reducerea cu 15% a consumului de gaze impune constrângeri unor țări precum Franța și Spania, care nu sunt însă afectate sensibil de o întrerupere a aprovizionării cu gaze rusești, datorită politicile lor energetice din trecut.

În ultimele zile, planul a făcut obiectul unor critici puternice din partea mai multor state. Printre cele mai virulente se numără țările din sudul Europei, inclusiv Spania, unde amintirea dureroaselor planuri de austeritate impuse de Berlin după criza financiară din 2008 este încă vie.

Ministrul spaniol al tranziției ecologice, Teresa Ribera, considerase proiectul „nedrept” și „ineficient”.

Diplomații celor 27 de țări au ținut cont de nemulțumiri. În cele din urmă, Consiliul UE, care reprezintă statele membre, și nu Comisia, așa cum aceasta din urmă a solicitat, va fi cel care va declanșa mecanismul obligatoriu.

Acordul prevede derogări pentru statele insulare (Cipru, Irlanda, Malta), care nu sunt interconectate la rețelele de gaz ale altor țări, sau pentru cele care și-au depășit obiectivele de umplere a rezervoarelor de gaz. De asemenea, reduce obiectivul de economisire pentru țările cu interconexiuni limitate sau care au nevoie de gaz pentru anumite „industrii critice”.

„Toate statele membre au propriile constrângeri, care au fost luate în considerare”, a declarat ministrul maltez Miriam Dalli.

Potrivit Romei, efortul Italiei se va limita la o reducere de 7% a consumului de gaz, datorită scutirilor de care va beneficia.

Ungaria, aliatul Rusiei, singura țară care s-a opus acordului

Ungaria a denunțat acordul ca fiind „nejustificabil, inutil, inaplicabil și dăunător”. Dintre cele 27 de state membre, doar Budapesta s-a opus textului, care a fost, prin urmare, adoptat cu o majoritate calificată.

Acordul prevede ca fiecare țară să facă „tot posibilul” pentru a-și reduce consumul de gaze cu cel puțin 15% între august 2022 și martie 2023, comparativ cu media ultimilor cinci ani în aceeași perioadă. Până anul trecut, Rusia a reprezentat aproximativ 40% din importurile de gaze ale UE.

În cazul unui „risc de penurie gravă”, un mecanism de avertizare va face ca reducerea de 15% să fie „obligatorie” pentru UE-27, dar acest obiectiv va fi adaptat la realitățile fiecărei țări, în special la capacitatea de a exporta cantitățile de gaz economisite către țările care au nevoie, datorită unei serii de derogări.

Gigantul rus Gazprom a anunțat luni că își va înjumătăți livrările zilnice către Europa prin gazoductul Nord Stream începând de miercuri, reducându-le la doar 20% din capacitate, invocând o operațiune de întreținere la o turbină.

Un purtător de cuvânt al Kremlinului a declarat marți că reducerea debitului s-a datorat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei după invazia din Ucraina. „Dacă nu ar fi existat aceste restricții, totul ar fi fost finalizat (…) în termenele obișnuite, fără a se ajunge la situația pe care o vedem astăzi”, a spus el.

Europenii resping însă motivul tehnic și acuză Moscova că folosește gazul ca armă economică.

Ministrul francez pentru tranziție energetică, Agnès Pannier-Runacher, a salutat „un acord bun”. „Lanțurile noastre de producție industrială sunt complet interdependente. Dacă industria chimică din Germania tușește, atunci întreaga industrie europeană se poate opri”, a avertizat ea înainte de reuniune.