Germania sărbătoreşte 34 de ani de la reunificare, cu decalaje economice între Est şi Vest şi creşterea popularităţii partidelor anti-sistem

Germania sărbătoreşte joi 34 de ani de la reunificare, cu decalaje economice care încă persistă între partea de Est şi cea de Vest şi cu o creştere a popularităţii partidelor naţionaliste şi de extremă dreapta ce îngrijorează în perspectiva alegerilor legislative din septembrie anul viitor formaţiunile pro-europene, atât cele reprezentate de coaliţia cancelarului Olaf Scholz cât şi cele din opoziţia de dreapta sau de stânga, transmite Agerpres.

„Unificarea va fi complet desăvârşită numai atunci când situaţia din Est va fi la fel ca în Vest”, a spus Scholz într-un discurs susţinut la Teatrul de Stat Mecklemburg, în oraşul Schwerin, relatează agenţia EFE. Nerealizarea acestui obiectiv „creează resentimente şi frustrare”, a admis în continuare cancelarul social-democrat, referindu-se la promisiunea care a stat în 1990 la baza reunificării Republicii Federale Germane (RFG) şi a Republicii Democrate Germane (RDG), aceea că în numai câţiva ani cetăţenii germani din Est urmau să atingă aceleaşi standarde economice şi sociale cu cei din Vest.

Pe lângă neatingerea acestui deziderat, atmosfera festivă a împlinirii a 34 de ani de la reunificarea condusă la acea vreme de fostul cancelar Helmut Kohl a fost umbrită în special de preocuparea partidelor progresiste pro-europene faţă de creşterea popularităţii formaţiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) şi a celei de stânga nou create Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW). Deşi au ideologii economice opuse, aceste două formaţiuni au o orientare social conservatoare şi naţionalistă, împărtăşind aceleaşi abordări suveraniste şi eurosceptice, împotriva migraţiei ilegale şi împotriva comunităţii LGBT, fiind de asemenea ostile ajutorului oferit Ucrainei în războiul cu Rusia.

Rezultatele acestor partide la recentele alegeri regionale în landurile estice Turingia, Saxonia şi Brandenburg şi de asemenea la alegerile europarlamentare din iunie au alertat coaliţia lui Scholz. Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat la europarlamentare pe locul doi, cu 15,9% din voturi, în urma Uniunii Creştin-Democrate/Uniunii Creştin-Sociale (CDU/CSU), dar înaintea tuturor celor trei formaţiuni din actuala coaliţie de guvernare de la Berlin, respectiv Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Scholz, Partidul Liber-Democrat (FDP) al ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock. Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW), formaţiune scindată din cea de stânga Die Linke, a obţinut la scrutinul din iunie 6,2%, un procent mic, dar semnificativ pentru un partid recent creat.

În faţa acestei îngrijorări, parlamentari din toate formaţiunile pro-europene, respectiv cele trei ale coaliţiei de guvernare, plus opoziţia de dreapta CDU/CSU şi cea de stânga Die Linke, pregătesc o moţiune care ar iniţia procesul de scoatere în afara legii a partidului AfD, aflat deja sub supravegherea serviciului german de informaţii interne (Oficiul pentru Protecţia Constituţiei), care l-a clasificat drept partid suspectat de extremism.

Dar cancelarul Scholz s-a arătat însă sceptic asupra acestui demers, care în etapa finală presupune o decizie a Curţii Constituţionale. Or, precedentele în cazuri similare, care au mai existat şi faţă de alte partide, nu sunt favorabile. Prin urmare, acest proces trebuie pregătit cu multă atenţie, „de aceea el nu este acum la ordinea zilei”, a declarat Scholz, adăugând că există în prezent lucruri mai importante de soluţionat decât scoaterea AfD în afara legii.

În schimb, în discursul său de joi, el a lansat critici la adresa formaţiunilor naţionaliste. „Nu doar în Germania de Est avem alegeri în care uneori până la o treime dintre votanţi optează pentru o politică naţională radicală şi autoritară”, a subliniat Scholz, citat de agenţia DPA, făcând referire la creştere popularităţii partidelor anti-sistem pe ansamblul Germaniei.

Populiştii care se împotrivesc democraţiei liberale aduc prejudicii întregii ţări, economiei şi reputaţiei sale globale şi „va fi mult de lucru pentru a inversa această evoluţie”, a susţinut cancelarul federal. Totuşi, el a apreciat că majoritatea covârşitoare a cetăţenilor germani, cei care nu votează cu partidele naţionaliste, „sunt oameni rezonabili şi decenţi”, ei reprezentând un grup mult mai numeros decât cel al radicalilor aflaţi la periferia societăţii. „Acesta este un lucru care ne uneşte astăzi, de Ziua Unităţii Germane”, a concluzionat cancelarul Olaf Scholz.