Germania va cheltui miliarde de euro pentru patru noi centrale pe gaz, după ce a renunțat la reactoarele nucleare/ Măsura este necesară pentru a asigura securitatea energetică pe termen lung, potrivit guvernului

Berlinul a fost de acord să cheltuiască 16 miliarde de euro pentru a construi patru mari centrale de gaze naturale pentru a satisface cererea de electricitate în cadrul unei revizuiri majore a rețelei energetice a țării, scrie Politico. Într-o declarație de luni, oficialii au spust că noua strategie vine „în plus față de extinderea consistentă a energiilor regenerabile” și este esențială pentru a asigura furnizarea constantă de energie electrică „chiar și în perioadele în care soarele și vântul sunt puține”.

Coaliția de guvernare a ajuns la această decizie în urma unor discuții între cancelarul Olaf Scholz, din partea Partidului Social-Democrat, și ministrul economiei, politicianul Robert Habeck, din partea Partidului Verde. Acordul prevede un mecanism de creștere a capacității bazat pe piață pentru a extinde producția de energie electrică până în 2028.

Guvernul a descris centralele electrice pe bază de gaze fosile ca fiind „moderne, extrem de flexibile și ecologice”, deoarece vor putea fi transformate pentru a utiliza hidrogen gazos produs din surse regenerabile, cu ardere curată. Se estimează că centralele vor produce până la 10 gigawați de energie electrică. Licitațiile pentru aceste proiecte vor începe în curând.

Firma germană de energie Uniper, care se așteaptă să fie implicată în construcție, s-a declarat „ușurată” de faptul că partidele din coaliție au ajuns la un consens politic privind noile centrale, adăugând că „este nevoie urgentă de acțiuni rapide, deoarece procesul de aprobare și construcția efectivă a centralelor electrice și a instalațiilor de stocare vor dura mai mulți ani”.

Cu toate acestea, grupurile de mediu rămân sceptice, Greenpeace denunțând strategia ca fiind un „exemplu perfect al modului în care agitația în jurul hidrogenului este doar o perdea de fum pentru mai multe gaze fosile”.

Scheme similare în alte părți ale UE au provocat, de asemenea, o reacție din partea activiștilor pentru climă. Săptămâna trecută, gigantul energetic francez Engie a primit aprobarea de a construi o centrală pe gaz de 500 de megawați în apropierea orașului Nijmegen din Olanda, chiar dacă aproximativ 2 000 de locuitori au semnat o petiție prin care se opuneau acestui proiect. Engie insistă asupra faptului că instalația, amplasată pe locul unui fost generator pe cărbune, va fi o „centrală hibridă” și ar putea fi transformată în viitor pentru a utiliza hidrogen.

Germania și-a închis ultimele trei reactoare nucleare în aprilie anul trecut, în ciuda avertismentelor că acest lucru va duce la arderea mai multor combustibili fosili. Anul trecut, un raport al propriei agenții pentru climă a Berlinului a declarat că este posibil ca țara să nu-și atingă obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 65% până în 2030.

În septembrie, Scholz a respins apelurile venite din partea propriei coaliții de a reporni reactoarele în lumina crizei energetice, declarând: „Energia nucleară s-a terminat”.