Germanii de la Rheinmetall acuză trucarea licitației într-un mare contract militar. Marile scandaluri din domeniul cumpărării de armament declanșate de PSD

Guvernul condus de PSD a provocat în ultimii doi ani câteva scandaluri majore, cu mize de miliarde de euro, cu ocazia înzestrării armatei. Cea mai nouă controversă e în cazul licitației pentru patru corvete, de peste 1,2 miliarde de euro, stopată de Ministerul Apărării fără nici o explicație plauzibilă. Dar probleme mari sunt și la achiziția de 750 de milioane de euro pentru 3.000 de camioane militare, unde compania germană RheinMetall acuză Ministerul Apărării de favorizarea unui concurent.

În paralel cu apariția problemelor de la licitațiile sau acordurile pentru corvete, camioane militare ori rachetele Patriot, Liviu Dragnea și-a exprimat clar dorința de a negocia direct cu ”președintele Franței, cu cancelarul Germaniei”.

• ”Nu cred în Armata proprie europeană. România nu poate intra în astfel de aventuri. Trebuie să construim niște relații de colaborare economică și nu numai cu câteva state importante din UE. Aceste relații nu se pot construi doar comunicând cu ambasadorii aici. România trebuie să aibă niște prieteni buni, dar dacă pentru o achiziție importantă nu se discută cu președintele Franței, cu cancelarul, ci prin ambasadori, atunci ne orientăm acolo unde se pot construi astfel de relații”, a spus Liviu Dragnea într-un interviu la Antena 3 pe 27 decembrie 2018.

Marile probleme la contracte au apărut odată ce România a început să aloce 2% din PIB pentru apărare, în conformitate cu cerințele NATO. Astfel, doar în 2018 Ministerul Apărării a avut aprobat un buget de peste 18 miliarde de lei, dintre care o parte însemnată a fost dedicată achizițiilor. În 2017, un alt an în care s-au făcut achiziții de tehnică militară și armament, bugetul fusese mai mic cu 11%.

Cele mai mari controverse privind contractele de armament în care au fost implicate guvernele PSD și Liviu Dragnea sunt: achiziția de rachete Patriot, achiziția celor patru corvetele militare, cumpărarea de camioane militare și acordul de cooperare Romarm – Circinus, companie americană deținută de omul de afaceri american Elliott Broidy, cel care l-a invitat pe Liviu Dragnea la inaugurarea președintelui SUA, Donald Trump.

Rheinmetall acuză MApN că favorizează un concurent în licitația pentru camioane militare

O altă achiziție militară cu scandal în culise este cea pentru cumpărarea a peste 3.000 de camioane militare, contract evaluat la 750 de milioane de euro.

Compania germană Rheinmetall, îndelung curtată de România în ultimii ani pentru transferul de tehnologie și producția în țara noastră, a acuzat în mod oficial nereguli în procedura de licitație.

Mai precis, Rheinmetall a contestat la finalul lunii noiembrie 2018 procedura derulată de MApN, acuzând ministerul că a scris cerințele din caietul de sarcini pentru a favoriza firma italiană Iveco, celălalt participant la licitație.

Contestația, depusă la Tribunalul București în numele concorțiului condus de Rheinmetall, apare pe site-ul de licitații publice. Licitația nu a fost încheiată nici acum.

Contestația depusă de Rheinmetall:

Un alt parteneriat în care Rheinmetall era implicat în România, cel cu Compania Naţională Romarm S.A. – Filiala Societatea Uzina Automecanica Moreni S.A. pentru producția unui transportor blindat, este și el într-un stadiu incert. La doi ani de la crearea companiei de proiect, un joint-venture între Rheinmetall și Uzina Automecanica Moreni S.A., producția transportorului e departe de a fi începută.

Licitația pentru corvete, suspendată din motive neclare

Achiziția a patru corvete militare face parte din programul oficial de înzestrare a forțelor navale. Discuția despre achiziție a început încă din 2016, dar guvernele succesive PSD – ALDE au tot amânat o decizie finală în privința atribuirii contractului.

Ultima controversă majoră s-a înregistrat vineri, 11 ianuarie, când Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat vineri că a suspendat procedura de achiziție a corvetelor multifuncționale și că a sesizat Parchetul Militar în legătură cu posibile ilegalități.

Prima schimbare majoră a fost în martie 2017, când guvernul Grindeanu a aprobat o hotărâre de guvern din 2016 care prevedea că producătorul olandez Damen urma să construiască corvetele la șantierul din Galați. PSD a dat o nouă HG prin care a decis să organizeze o licitație, licitație la care s-au înscris în cele din urmă trei competitori: Naval Group (Franța), Damen (Olanda) și Fincantieri (Italia).

În 2018 s-au înregistrat mai multe amânări ale deciziei finale, în ciuda faptului că ofertele tehnice și financiare fuseseră depuse la timp de cei trei participanți la competiție.

În decembrie 201, publicația franceză La Tribune acuza guvernul României că încearcă ”cu disperare” să scoată compania olandeză Damen câștigătoare la licitația lansată la începutul anului pentru livrarea a patru corvete militare. La Tribune scrie că, în ciuda faptului că firma franceză Naval Group a prezentat o ofertă financiară mai bună, guvernul român și Liviu Dragnea ”sunt de multă vreme pentru Damen”, potrivit Rador.

La Tribune anunța la acel moment că Naval Group, care ar urma să construiască la Constanța cele patru corvete, a anunțat la licitație prețul de 1,2 miliarde de euro, mai ieftin decât cele 1,25 miliarde cerute de Damen și cele 1,34 miliarde euro cerute de constructorul italian Fincantieri, cel de-al treilea participant la licitație.

Ziarul francez acuza faptul că ”guvernul român, care ar trebui să anunțe selectarea unui furnizor pe 12 ianuarie, este de multă vreme pentru Damen, acționar cu 49% la șantierul din Galați, alături de statul român (51%). Este în special cazul unuia din oamenii cei mai puternici din România, președintele social-democrat al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, care face și desface guverne”.

La Tribune scria că obstacolul principal în calea planurilor guvernului PSD de a acorda contractul olandezilor de la Damen s-a înregistrat la începutul lui decembrie, la deschiderea plicurilor care conțineau ofertele financiare, unde francezii de la Naval Group ar fi avut cea mai bună ofertă. Procedura de achiziție are ca factor de departajare prețul cel mai mic.

Motivul oficial invocat de Ministerul Apărării pentru a amâna decizia cu miza de 1,2 miliarde de euro? ”Secretarul de stat (Andrei Ignat, responsabil cu derularea procedurii de achiziţie aferentă Programului de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională” – n. red.) a adus la cunoştinţă faptul că Departamentul pentru Armamente, prin semnătura sa, a sesizat Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, în temeiul unor suspiciuni rezonabile privind derularea în deplină legalitate a procedurii, de natură să afecteze realizarea interesului naţional de securitate în ceea ce priveşte Programul de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională”. Având în vedere acest aspect, precum şi faptul că, la această dată, există un litigiu pe rolul Curţii de Apel Constanţa prin care Şantierul Naval Constanţa S.A., ca parte la „Asocierea dintre Naval Grup Franţa şi Şantierul Naval Constanţa S.A.”, solicită „anularea în tot a HG nr. 48 /2018”, act normativ care fundamentează derularea procedurii mai sus amintite, secretarul de stat pentru Armamente, Andrei Ignat, a informat cu privire la suspendarea procedurii de achiziţie, până la clarificarea aspectelor semnalate”, a precizat MApN într-un comunicat de presă.

Problema e că în acest moment nu există nici o informație oficială privind ”suspiciunile rezonabile” invocate de MApN care să justifice suspendarea procedurii de achiziție a corvetelor.

Contre Dragnea – Ciucă pe tema cumpărării de rachete americane Patriot

În aprilie 2017, președintele PSD, Liviu Dragnea, se arăta iritat de declarațiile șefului Statului Major al Armatei, generalul Nicolae Ciucă, care vorbea despre achiziția rachetelor Patriot.

Astfel, într-o declarație făcută pe 20 aprilie 2017 și citată de Digi 24, Liviu Dragnea spunea: „Ce nu mi-a plăcut astăzi a fost declaraţia şefului Statului Major, care a anunţat deja că va achiziţiona rachete Patriot. Păi au finalizat procedurile? Nu e bine să aştept derularea procedurilor totuşi? E şeful Statului Major şi mă aştept la foarte multă rigoare. Poate şi ministrul Apărării se gândeşte la asta tot timpul acolo, prin minister. Mai puţine declaraţii şi mai multă acţiune cred că este mai bine”.

Cu câteva ore mai devreme, şeful Statului Major General anunțase la Smârdan, cu ocazia unui execițiu militar comun româno-american, că România are în plan achiziţionarea de rachete Patriot. Generalul Ciucă răspunsese unei întrebări referitoare la planul de achiziţii al Ministerului Apărării Naţionale în 2017.

În cele din urmă, România – prin Ministerul Apărării – a semnat în noiembrie 2017 un acord de 3,9 miliarde de dolari fără TVA pentru șapte sisteme Patriot în cea mai modernă configurație, iar până la finele anului a și plătit circa 800 de milioane de dolari pentru primul sistem.

Mai mult, fostul ministru Mihai Fifor anunța în noiembrie 2018 că Ministerul Apărării Naţionale a făcut plata pentru încă trei sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare Patriot.

“Prin achiziţionarea acestor trei noi sisteme, care se adaugă celui contractat deja în luna noiembrie 2017, se finalizează etapa I de înzestrare cu sistemul Patriot, cele patru instalaţii militare urmând să intre în dotarea Forţelor Aeriene Române începând cu a doua parte a anului 2019, primul sistem fiind planificat pentru operaţionalizare la jumătatea anului 2020”, scria ministrul Fifor pe Facebook în noiembrie 2018.

Acordul Circinus – Romarm pentru tehnologie IT militară

Compania americană de tehnologie militară Circinus, deținută de omul de afaceri Elliott Broidy, a încheiat în 1 februarie 2018 un acord cu compania Romarm. Acordul a ridicat semne de întrebare pentru că a fost semnat fără presă și comunicate oficiale, în mod netransparent, deși la eveniment au participat ministrul Economiei, Danuț Andrușca, ministrul Apărării, Mihai Fifor și ambasadorul american Hans Klemm.

Elliott Broidy este fundraiser-ul Partidului Republican care l-a invitat pe Liviu Dragnea în ianuarie 2017 la ceremonia de învestire a președintelui Donald Trump. El deține din 2015 compania Circinus, iar în 2009 fusese implicat într-un răsunător caz de corupție în Statele Unite. Elliot Broidy a demisionat în 2009 din funcția de preşedinte al fondului de investiţii Markstone Capital, după ce a recunoscut că a dat mită 1 milion de dolari către oficiali ai statului New York şi către manageri ai fondurilor private de pensii. Broidy si-a recunoscut faptele si a platit 18 milioane de dolari pentru a scăpa de închisoare.

Deși oficialii Ministerului Economiei n-au spus despre ce acord este vorba, potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro ar fi vorba de realizarea unui sistem C4ISR care vizează unul din programele prioritare majore de înzestrare a Forțelor Armate, cu o valoare estimată la circa 180 de milioane de euro.

Ziarul Adevarul, deținut de Cristian Burci, a fost singura organizație de presă care a relatat despre acord, într-un articol publicat a doua zi dupa eveniment, în data de 2 februarie, însă ulterior a șters fără explicații articolul de pe site. După ce HotNews.ro a descoperit și a scris despre acest subiect, Adevarul a republicat articolul cu unele modificări.

Ulterior, firma americană Circinus a explicat, într-un punct de vedere transmis HotNews.ro, că înțelegerea semnată cu Romarm nu este un contract, ci un acord de parteneriat, pentru care au fost întrunite toate obligațiile legale.

Acordul de cooperare incheiat in data de 1 februarie, la sediul Ministerului Economiei, intre compania Romarm si cea americana Circinus Defense, nu este un contract, ci o înțelegere prealabilă între părți, care nu presupune o procedură de selecție/licitație și nu conține clauze financiare, au precizat, pentru HotNews.ro, oficialii Ministerului Economiei. Parteneriatul „vizează, în principiu, colaborarea industrială pentru dezvoltarea unor produse și soluții în domeniul informațiilor și tehnologiilor de securitate, atât pentru beneficiari interni, cât și externi”, și „evenimentul a avut un caracter discret, nu secret”.

Context: controversa privind șefia Statului Major General

PSD, prin ministrul Gabriel Leș, a încercat la finalul anului să producă schimbarea de la șefia Statului Major General a generalului Nicolae Ciucă. Președintele Klaus Iohannis a refuzat însă în ultima ședință a CSAT din 2018 să îl numească în funcția de șef al SMG pe generalul Dumitru Scarlat, propus de ministrul PSD al Apărării în locul generalului Nicolae Ciucă, al cărui mandat expira la 31 decembrie. Mai mult, președintele a semnat un decret prin care i-a prelungit lui Ciucă mandatul în fruntea Statului Major General cu un an, decret atacat imediat în instanță de ministrul Apărării.

Președintele a refuzat propunerea pentru că generalul Scarlat nu îndeplinește condiția cerută de lege pentru a deveni șeful Statului Major General – aceea de a fi locțiitor al acestuia sau unul dintre șefii categoriilor de forțe ale armatei (terestru, aerian, naval).

În afara disputei politice dintre PSD și Iohannis, în spatele bătăliei pentru șefia Statului Major General stau și mize strategice și financiare uriașe. Potrivit informațiilor G4Media.ro, Liviu Dragnea și PSD ar înclina spre o colaborare cu firma olandeză Damen pentru contractul de livrare a patru corvete militare multifuncționale, în timp ce generalul Ciucă este reticent față de această soluție din motive financiare (oferta Damen ar fi mai mare decât a competitorilor francezi de la Naval Group).

Foto: Corvetă multifuncțională (Sursa: MApN)