Germina Nagâț, CNSAS: Reverificarea lui Lazăr nu va duce la nimic, categoria de fapte pentru care e vizat nu mai e în lege. Ar trebui verificaţi toţi magistraţii pentru activitatea din comunism, inclusiv Nicolai şi Macovei

Germina Nagâț, membru în Colegiu CNSAS și fostă directoare a departamentului pentru Investigații, a declarat pentru Europa Liberă că reverificarea procurorului general, Augustin Lazăr, decisă joi de Colegiul Consiliului, nu va aduce nimic nou și că nu există date cu privire la calitatea de colaborator sau lucrător al procurorului general. Nagâț susține că Augustin Lazăr a primit de necolaborare cu Securitatea în 27 februarie anul acesta, iar verificare care s-a făcut a fost una la sânge.

” Am procesat la direcția investigații toată dosarele din problema justiției și nu am găsit nimic, nu are dosar de rețea ( adică de colaborator al Securității n.r.), nu a fost găsit cu note informative. Nu poate fi pusă sub semnul întrebării acuratețea acelei verificări, a informațiilor și nici a procedurilor de verificare, s-au respectat toate prevederile la emiterea acelei adeverințe. Nu există date în arhive date cu privire la calitatea de colaborator sau lucrător al Securității, în sensul legii”, spune Germina Nagâț.

Reverificarea lui Lazăr are la bază cele două documente publicate de media apropiată puterii PSD-ALDE și ele provin din dosarul penal al dizidentului Iulius Filip, condamnat pentru ”acțiuni contra orânduirii socialiste”, articolul 166 din Codul Penal ceaușist.

Nagâț mai susține că noua reverificare nu va duce la nimic din simplul motiv că nu există încadrare juridică. Legea, schimbată sub guvernarea Tăriceanu în 2006, în contextul în care Dan Voiculescu fusese declarat colaborator al Securității, prevede doar ”două categorii, colaboratori ai Securității și lucrători ai securității, pentru aceasta din urmă fiind însă necesar să ai grad”.

”Strict din punct de vedere al legii, nu există categorie, pentru că acea categorie a persoanelor care în exercitarea atribuțiilor de serviciu au încălcat drepturile omului, nu mai există, a fost scoasă din lege”, ne-a declarat Gemina Nagâț.

Cazul Augustin Lazăr ar trebui să deschidă calea spre verificarea tuturor procurorilor care au activat în perioada comunistă, este de părere Germina Nagâț.

”Ar trebui verificați toți magistrații sub aspectul activității lor profesionale în timpul comunismului. Dacă facem asta pentru Lazăr, atunci să o facem și pentru Norica Nicolai sau Macovei. Nu doar pentru unii, ci pentru toți, asta e ideea”.

Context. Potrivit Radio Europa Liberă, procurorul general Augustin Lazăr, la fel de puțin ageat de actuala putere și media afiliată ei ca Laura Kovesi, a ajuns să fie prezentat de media apropiată puterii drept un ”torționar” de calibrul faimosului Vișinescu. Motivul? Nu a semnat eliberarea condiționată din penitenciarul Aiud a dezidentului Iulius Filip.iÎn 1985 și 1986, Iulius Filip, condamnat la 5 ani și 4 luni închisoare pentru “propagandă împotriva orândurii socialiste”, articolul 166 Cod Penal, a cerut să fie eliberat din penitenciar. Comisia de eliberare condiționată era condusă de un procuror, singurul civil de acolo, dar deciziile în cazul ”politicilor” le lua Securitatea, mai scrie Radio Europa Liberă.

Procurorului se puneau pe masă rapoartele făcute de securistul Penitenciarului Aiud. În cazul de față, colonelul Gheorghe Lazăr. O coincidență de nume cu Augustin Lazăr, speculată ca la carte de cele două organe de presă care au lansat pe piață povestea.

Augustin Lazăr spune în apărarea sa că drama lui Filip este folosită de cei interesați să atace justiția.

„Este o grosolănie să spui că procurorul închidea sau deschidea pe cineva în penitenciar, că modifică mandatul de executare a pedepsei la care umblă doar judecătorul. Printre cele 50-60 de dosare, era posibil să fie şi o persoană că domnul Filip şi condiţiile erau verificate în acelaşi mod la toate persoanele, indiferent de ce condamnare aveau. Procurorul nu avea contact cu condamnatul din penitenciar, iar comisia era la grefa penitenciarului. Îmi exprim regretul pentru dramă acestui om despre care acum am auzit, pe care nu l-am cunoscut. Regret că drama acestui om, un disident politic care a crezut în convingerile sale şi a fost un om de onoare, a fost folosită de oameni interesaţi, pentru a atacă Justiţia, Ministerul Public, Procurorul General”, a spus Augustin Lazăr.

Sursa Foto: Inquam Photos/ Sursa: Adriana Neagoe

Citește integral pe Radio Europa Liberă