Gheața din Antarctica se topește la niveluri record: lipsește o parte mare cât Argentina / De ce sunt îngrijorați oamenii de știință

O porțiune lipsă la fel de mare cât Argentina sau zonele din Texas, California, New Mexico, Arizona, Nevada, Utah și Colorado la un loc. În timp ce emisfera nordică este sufocată de un val de căldură estivă record – deși joi în Italia începe alerta ciclonului Circe, cu aer rece -, o nouă alarmă a fost declanșată pentru Antarctica: gheața marină a scăzut la niveluri minime fără precedent pentru această perioadă a anului, ajungând la mijlocul lunii iulie cu 2,6 milioane de kilometri pătrați sub media din 1981 până în 2010 și cu aproximativ 1,6 milioane de kilometri pătrați sub nivelul minim precedent invernal stabilit în 2022 (1,9 milioane de kilometri pătrați), potrivit celor mai recente date de la Centrul Național de Date despre Zăpadă și Gheață (NSIDC), scrie Corriere della Sera, citată de Rador.

Pentru unii oameni de știință ar fi un eveniment extrem, poate chiar aproape fără întoarcere. Există îngrijorare cu privire la rolul vital al Antarcticii în reglarea temperaturilor oceanelor și ale aerului, în circulația apei oceanice și în menținerea unui ecosistem crucial pentru tot, de la planctonul microscopic la pinguinii emblematici ai continentului. Ca să nu mai vorbim, de altfel, de aspectul cel mai evident: topirea gheții contribuie la creșterea nivelului oceanelor, cu repercusiuni evidente asupra locuibilității coastelor.

Schimbarea din acest an, în contextul mai multor ani consecutivi cu mai puțină gheață marină, este „foarte, foarte îngrijorătoare”, a declarat Marilyn Raphael, profesor de geografie și director la Institutul de Mediu și Sustenabilitate de la Universitatea din California, Los Angeles. „Acest lucru nu se încadrează în variabilitatea naturală”, iar gheața marină „a fost scăzută” în 2022, a adăugat Raphael.

În Italia, cei care cunosc acești ghețari îndeaproape, comentează noile date. „Eu spun nu alarmismului, dar situația trebuie ținută sub control”; gheața marină „în 2022 era scăzută”, în 2023 este foarte scăzută, mult sub nivelul din 2010 sau mai devreme, dar acest lucru nu ne permite să spunem dacă situația va fi aceeași sau mai rea în 2024″, spune glaciologul de la Institutul de Oceanografie și Geofizică Experimentală (OGS) din Trieste, Florence Colleoni, care a efectuat două misiuni de cercetare în Antarctică la bordul navei oceanografice «Laura Bassi».

Spre deosebire de Arctic, pentru care există un studiu de caz care arată o tendință clară — „pierdem gheața” —, pentru Antarctică este „dificil de spus că se întâmplă același fenomen, dar putem afirma că observăm ceva excepțional”, explică Colleoni.

Riscurile sunt mari, spune directorul Departamentului de Științe ale Pământului și Tehnologii de Mediu din cadrul CNR, Fabio Trincardi. „Până acum zece ani se credea, greșit, că cel puțin Antarctica era imună la aceste destabilizari”, dar astăzi datele privind reducerea „duc cu gândul la consecințe grave pentru ecosistem, cu pinguini și foci care, de exemplu, ar rămâne „fără casă” și pentru stabilitatea ghețarilor și a straturilor de gheață de coastă, care s-ar afla direct sub „atacul” valurilor oceanice și a curenților oceanici de suprafață și intermediari din ce în ce mai calzi, raportat la temperatura la care gheața este stabilă”.

Potrivit expertului, dacă este adevărat că este necesar să se considere că gheața marină de la Poli „suferă mari fluctuații sezoniere, evident, și interanuale, aici există temerea unui salt al stării sistemului”.

În fiecare an, reducerea atinge cele mai scăzute niveluri spre sfârșitul lunii februarie, în timpul verii continentului. Gheața marină se reconstruiește, apoi, în timpul iernii, dar anul acesta nu a revenit la nivelurile prevăzute. Este dificil de stabilit cum răspunde Antarctica la încălzirea globală.

Ted Scambos, glaciolog la Universitatea din Colorado, cu privire la noul record negativ, a declarat pentru CNN că „jocul s-a schimbat” în ultimii doi ani, dar mai ales anul acesta, comparativ cu toți anii anteriori și până la cel puțin 45 de ani în urmă, ceea ce, afirmă, „ar putea indica o schimbare pe termen lung” și este „mai probabil că nu vom vedea sistemul antarctic să se recupereze pentru o perioadă foarte lungă de timp în viitor sau poate niciodată”.

Julienne Stroeve, om de știință la Centrul Național de Date despre Zăpadă și Gheață, vorbește despre „o mare abatere de la medie”, deși „este prea devreme pentru a spune dacă este noua normalitate sau nu”.

Sursa: Corriere della Sera/ Rador/ Articol: Alessandro Fulloni