Ghețarii elvețieni s-au topit în ultimii doi ani la fel de mult ca în întregul interval 1960 – 1990

Ghețarii elvețieni s-au topit în ultimii doi ani la fel de mult ca în perioada 1960-1990, ca urmare a condițiilor meteorologice extreme exacerbate de schimbările climatice, potrivit unui studiu publicat joi, 28 septembrie, transmite Le Figaro.

Zăpada puțină în timpul iernii și temperaturile foarte ridicate din timpul verii au costat aceste adevărate capodopere naturale aflate în pericol de dispariție 10% din volumul lor între 2022 și 2023, potrivit grupului de experți însărcinați cu studierea criosferei din cadrul Academiei Elvețiene de Științe. Concluzia lor este clară: „Ghețarii elvețieni se topesc din ce în ce mai repede”.

Un an extrem urmează după altul: după ce au pierdut 6% din volumul lor în 2022, un an record, ghețarii elvețieni s-au micșorat cu încă 4% în acest an. Aceasta este a doua cea mai mare scădere de când au început măsurătorile.

„Este o combinație între o succesiune foarte proastă de fenomene meteorologice extreme și schimbările climatice”, ceea ce face ca aceste fenomene extreme să devină mai probabile, a explicat pentru AFP Matthias Huss, care conduce rețeaua elvețiană de supraveghere glaciologică (Glamos).

„Dacă vom continua în ritmul în care am mers în ultimii ani – totul se mișcă și mai repede – fiecare an va fi un an rău”, subliniază el. „Și am văzut că clima s-a schimbat atât de mult în ultimii ani încât este foarte posibil să ne imaginăm această țară fără ghețari”, adaugă omul de știință, care subliniază totuși că o acțiune decisivă de „stabilizare a climei” prin reducerea cât mai rapidă la zero a emisiilor de CO2 ar putea permite conservarea „unei treimi din gheața formată în Elveția”.

Acest lucru înseamnă că „toți ghețarii mici vor fi dispărut, iar ghețarii mari vor fi mult mai mici, dar va mai exista încă puțină gheață în regiunile cele mai înalte ale Alpilor și câțiva ghețari pe care îi vom putea arăta nepoților noștri”, spune Matthias Huss.

Turnul de apă al Europei

Topirea a afectat întreaga regiune alpină, care este considerată turnul de apă al Europei datorită celor 1.400 de ghețari care alimentează nenumărate lacuri, râuri și fluvii.

În sudul și estul Elveției, ghețarii s-au topit aproape la fel de mult ca în anul record 2022. În Valais (sud) și Engadine (est), de exemplu, s-au topit câțiva metri de gheață la altitudini de peste 3.200 de metri, în timp ce în urmă cu câțiva ani ghețarii se aflau încă în echilibru la această altitudine.

Temperaturile ridicate din această vară din Elveția au împins limita zero grade – sau izoterma – la niveluri record, la 5298 m, mai mare decât cel mai înalt punct al țării, Dufour Point (4636 m). În timpul iernii 2022/2023, a căzut foarte puțină zăpadă pe ambele părți ale Alpilor, iar vremea a fost foarte caldă. Prin urmare, în toate stațiunile a fost mult mai puțină zăpadă decât de obicei.

Stratul de zăpadă

În prima jumătate a lunii februarie, stratul de zăpadă măsurat la peste 1000 de metri a fost, în general, ușor mai mare decât în iernile fără zăpadă din 1964, 1990 și 2007. Dar topirea a atins noi recorduri în a doua jumătate a lunii februarie, iar cantitatea de zăpadă a fost de numai aproximativ 30% din media multianuală.

De asemenea, la peste 2000 de metri, mai mult de jumătate din stațiile automate cu serii de măsurători de cel puțin 25 de ani au stabilit noi recorduri minime. Luna iunie, secetoasă și foarte caldă, a dus la topirea stratului de zăpadă cu 2 până la 4 săptămâni mai devreme decât de obicei. Aceste condiții au împiedicat regenerarea ghețarilor.

Potrivit raportului Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) publicat anul trecut, topirea gheții și a zăpezii este una dintre cele 10 amenințări majore cauzate de încălzirea globală. Potrivit unui alt studiu, publicat în ianuarie în revista Science, jumătate dintre ghețarii de pe Pământ sunt condamnați să dispară până la sfârșitul secolului dacă creșterea temperaturilor este limitată la 1,5°C peste nivelurile preindustriale – cel mai ambițios obiectiv din Acordul de la Paris privind clima.