Giganţii americani ai internetului, atacaţi pe toate fronturile de Bruxelles. Google, Apple, Facebook, Amazon, sub asaltul Comisiei Europene

În faţa Google, Apple, Facebook sau Amazon, UE se dotează cu instrumente pentru a jugula puterea americană pe care o credeam incontrolabilă, scrie ziarul francez Le Monde, preluat de Rador. În timp ce Europa rămâne un pitic al tehnologiei înalte, incapabilă să lanseze noi platforme, GAFA (Google, Apple, Facebook, Amazon), Comisia Europeană îşi procură încet-încet instrumente judiciare şi normative împotriva giganţilor americani din IT.

Articolul integral din Le Monde:

Bruxelles-ul face ultimele retuşuri pentru un nou proiect de reglementare a platformelor online. Este vorba, de exemplu, de a obliga Facebook sau AppStore al Apple să garanteze protecţii juridice pentru IMM-urile care le folosesc serviciile. În plus, Google ar urma să explice modalitatea în care motorul de căutare ierarhizează site-urile web. În fine, marile companii IT vor trebui să creeze instanţe de reglementare a litigiilor, în timp ce ONG-urile şi administraţiile publice vor putea sesiza justiţia în numele utilizatorilor.

Această nouă iniţiativă a comisarului concurenţei, Margrethe Vestager, se adaugă unei liste care creşte neîncetat. Fiscalitate, concurenţă, date personale – UE atacă pe toate fronturile. Apple şi Amazon trebuie să ramburseze avantajele fiscale. Google a fost condamnat pentru abuz de poziţie dominantă.

La sfârşitul anului 2017, Curtea de Justiţie a UE decidea că Uber nu era o simplă platformă digitală, ci un veritabil operator de transport şi, ca urmare, trebuie să respecte aceleaşi reguli ca şi taxiurile. Ideea unei taxe digitale asupra cifrei de afaceri a giganţilor netului îşi croieşte drum.
În fine, la 25 mai va intra în vigoare Regulamentul general pentru protecţia datelor (RGPD), care va constitui primul răspuns juridic la scandalul Cambridge Analytica, care a destabilizat Facebook în ultimele săptămâni.

Când a fost lansată, această ofensivă a stârnit zâmbete, atât de improbabil era ca birocraţia europeană să îmblânzească aceste mari companii, deschizătoare de drum în privinţa inovaţiei. Apoi, văzând că Bruxelles-ul era hotărât să-şi continue cruciada,  i s-a reproşat Europei că se cramponează pe o poziţie defensivă, dacă nu poate să dea campioni proprii în acest domeniu. Dar între timp, toţi au devenit conştienţi, inclusiv în SUA, de faptul că giganţii netului au făcut pe ucenicii vrăjitori, punând la punct inovaţii foarte utile, dar care nu ţin deloc cont de consecinţele lor sociale.

Mişcarea este cu atât mai neliniştitoare, cu cât aceste noi imperii aduc profituri colosale şi acaparează o parte tot mai mare din ecosistemele vitale pentru economie. Beneficiile de 9,4 miliarde de dolari realizate în primul trimestru de Alphabet, firma-mamă a Google, constituie doar o ilustrare a acestei constatări.

Acum ştim că autoreglementarea nu este decât o iluzie şi că doar o intervenţie a statelor va putea restabili ordinea. Dacă Europa întâmpină greutăţi în misiunea de a deveni un al treilea pol al inovării, în concurenţă cu SUA şi China, ea este încă prima piaţă din lume pentru aceste tehnologii. Această poziţie ar trebui să ne servească pentru a ne impune principiile juridice şi valorile, ca să răspundem la provocările lansate de aceşti noi giganţi, în aşteptarea posibilităţii de a-i concura.