G4Media.ro

Gigantul cu capital de stat Romgaz a ratat construcția termocentralei clasice de…

sursa foto: Romgaz

Gigantul cu capital de stat Romgaz a ratat construcția termocentralei clasice de la Iernut, dar vrea să extragă gazele din Marea Neagră

Romgaz, una dintre cele mai mari companii cu capital de stat din România, a ratat proiectul termocentralei clasice de la Iernut, ce ar fi trebuit să producă energie electrică din gaze naturale, a anunțat ministrul Energiei, Virgil Popescu. Demnitarul a criticat conducerile succesive ale companiei pentru că nu au verificat proiectul. Pe de altă parte, Romgaz a anunțat în repetate rânduri că vrea să se implice în proiectul complex al producției de gaze din Marea Neagră prin preluarea participației de 50% din proiectul Neptun Deep de la compania americană ExxonMobil.

„Acolo a fost un eşec total al vechilor conduceri ale Romgaz, care s-au mulţumit să zică că avem un contract la cheie şi este responsabilitatea firmei constructoare să dea contractul la cheie. Uite că firma constructoare a dat greş şi ce facem? Trebuie să reluăm lucrările, să finalizăm până la sfârşitul anului această investiţie, care este absolut necesară”, a declarat marți ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Producătorul naţional de gaze Romgaz a semnat, în 2016, un contract în valoare de 268 de milioane de euro, fără TVA, cu firmele Duro Felguera şi Romelectro, pentru realizarea unei noi centrale pentru producerea energiei electrice în cadrul termocentralei Iernut. Centrala ar fi trebuit să fie dată în folosinţă la începutul anului 2020, potrivit planurilor iniţiale. Termenul a fost depășit, iar compania a reziliat contractul pe 30 decembrie 2020.

„Managerii din Romgaz au preferat să stea şi să meargă compania din extracţia de gaze şi vânzarea gazelor. Cred că trebuie să trecem de etapa aceasta şi să devină manageri profesionişti şi implicaţi, cu o echipă dedicată pentru fiecare proiect în parte, care să urmărească fiecare proiect şi să finalizeze proiectele”, a mai spus Popescu.

Consiliul de Administrație al companiei, controlat de Ministerul Energiei (70% din acțiuni) l-a revocat în ianuarie pe fostul director general al Romgaz, Adrian Volintiru. După un interimat al lui Daniel Pena, a fost numit un nou manager – Marius Aristotel Jude, fostul șef al Consiliului de Administrație al companiei.

Ministrul Virgil Popescu a acuzat faptul că Romgaz nu a avut un evaluator independent care să verifice lucrările. „Abia acum se face acest lucru, vedem care este stadiul lucrărilor. Era obligatoriu, din punctul meu de vedere, ca Romgaz să fi angajat un contractor independent care să supravegheze lucrările şi să sesizeze eventuale abateri”, a continuat el, în cadrul conferinţei ZF Power Summit.

Context. Statul român vrea să preia, prin intermediul Romgaz, participaţia de 50% din zăcământul de gaze Neptun Deep, deţinută momentan de ExxonMobil, a declarat în octombrie 2020 ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu. Întrebat care sunt următorii paşi în acest proiect, el a precizat: „Am vrea să luăm noi tot pachetul de 50% (al ExxonMobil – n.r.), prin Romgaz. I-am anunţat şi pe cei de la Petrom că vrem noi să luăm tot”.

În acest moment, OMV Petrom şi ExxonMobil sunt parteneri egali în proiectul de explorare a zăcământului de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, estimat la 42 – 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparaţie, România produce în prezent circa 10-11 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Anul trecut, Exxon şi-a anunţat intenţia de a se retrage din România. La rândul lor, reprezentanţii OMV Petrom au susţinut în mai multe rânduri că extracţia gazelor din perimetrul Neptun Deep va deveni incertă, dacă nu va fi modificată Legea offshore. (Foto: Sediul Romgaz / sursa Romgaz)

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

4 comentarii

  1. Trebuie găsite solutii pentru ca investiția de la Iernut sa se finalizeze.

    • Romgaz a avut si are in continuare propuneri/solutii clare pentru solutionarea si finalizarea centralei Iernut, pe care din pacate le ignora din anumite considerente…

      Din pacate managementul pare sa fie foarte demotivat de a gasi o solutie clara pentru acest proiect

  2. Popescule, PNL e la guvernare din Octombrie 2019, tu ai fost Minsitru al Economiei(sef peste Romgaz!), CE ai facut pana in Ianuarie anul asta cand l-ati revocat pe fostul Director general al Romgaz?!
    NIMIC!!!
    A-propos, fostul Director general al Romgaz isi va primi TOATE beneficiile penrtu Anul 2020 de la ROMGAZ?!
    Beneficiile sefilor de la Romagaz sunt uriase:
    Economica.net: „Şefii Romgaz vor să-şi dea un bonus anual de până la 144 de salarii, un sfert de Milion de euro.
    În data de 14 mai va avea loc AGA de la Romgaz unde se va decide, printre altele, şi mecanismul de remunerare pentru membrii executivi ai Consiliului de Administraţie.
    Dacă reprezentantul statului, care deţine 70% Romgaz, va vota în AGA pentru acest plan, Indemnizaţia variabilă a directorului Romgaz, care este şi unicul membru executiv în CA, va fi de circa 240.000 de euro, dar pe An.
    06 mai, 2019.
    Iată propunerea care urmază să fie supusă votului acţionarilor:
    “1. Indemnizaţia fixă lunară pentru Directorul General şi/sau a administratorilor executivi în limita a de 6 ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfăşurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă conform clasificaţiei activităţilor din economia naţională, comunicat de Institutul Naţional de Statistică anterior numirii;
    Cine sunt fericiţii.
    Directorul general al societăţii este Adrian Volintiru, numit pe 4 ani, iar el este şi membru executiv neindependent al Consiliului de Administraţie, fiind singurul care are această calitate dintre cei 7 membri al CA-restul sunt neexecuivi, potrivit datelor de pe site-ul companiei.
    Potrivit datelor Romgaz, ceilalţi membri ai Consiliului de Administraţie, care sunt neexecutivi, primesc o sumă fixă lunară egală cu maximum 2 salarii brute, la care se adaugă, pe acelaşi sistem, indemnizaţia variabilă anuală, care nu poate depăşi 12 indemnizaţii fixe lunare. Deci până la 24 de salarii medii brute pe an, adică 192.000 de lei pe an. Este vorba despre Nistoran Dorin – Liviu, Ungur Ramona, Grigorescu Remus, Ciobanu Romeo Cristian, Jude Aristotel Marius, Jansen Petrus Antonius Maria. ”

    Trai pe vatrai, desi dl Popescu spune ca NU si-au facut treaba!!!

  3. Sa vedeti dezmat pe bani publici la Electrica:
    e-nergia.ro: „Electrica SA, vârful LUXULUI corporatist din România: la plecarea din firmă, membrii CA pot primi până la 400.000 de euro fiecare.
    1 aprilie 2019.
    Dacă va fi adoptată de către acţionari, noua politică de remunerare a membrilor Consiliului de Administraţie a Electrica SA poate duce la apariţia unor şomeri de lux la cerere, cum nu a mai cunoscut România vreodată.
    Membrii Consiliului de Administraţie vor putea pleca acasă cu sute de mii de euro dacă vor fi înlocuiţi din funcţie.
    Plăţile compensatorii depind de volumul indemnizaţiilor supuse aprobării, care cresc şi ele, ajungând la sume fabuloase pentru o persoană care are funcţie non-executivă.
    În plus, dacă schema va fi aprobată în final, Electrica va fi una dintre puţinele companii din lumea civilizată care va plăti clauze de non-concurenţă pentru administratori care au funcţii non-executive, deci nu sunt manageri.
    Banii pe care îi vor primi pentru prezenţa în CA cei de la Electrica i-ar face invidioşi pe cei care care au astfel de poziţii în companii energetice private din România, mai mari decât Electrica, ca Petrom sau Engie.
    Precizăm că toate sumele pe care le veţi citi în continuare sunt brute.
    Noua politică de remunerare a membrilor Consiliului de Administraţie al Electrica SA, una dintre principalele societăţi de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din ţară, care este privată, dar cu statul român cel mai mare acţionar, presupune, pe lângă creşterea substanţială a veniturilor membrilor CA, şi compensaţii băneşti colosale în cazul în care aceştia vor fi schimbaţi din funcţie înainte de finalizarea mandatului.
    “Indemnizatia de participare la sedintele CA/comitete.
    Pentru îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor și obligațiilor sale, Administratorul va primi o indemnizatie pentru participarea sa in cadrul sedintelor CA si ale comitetelor sale, dupa cum urmeaza:
    1. o indemnizatie bruta în valoare de 1709 EUR pentru fiecare şedinţă a Consiliului de Administrație la care participă;
    2. o indemnizatie bruta în valoare de 2137 EUR pentru fiecare şedinţă la care participă în calitate de președinte al comitetului care raportează către Consiliul de Administrație SAU o indemnizatie bruta în valoare de 1709 EUR pentru fiecare şedinţă la care participă în calitate de membru al comitetului care raportează către Consiliul de Administrație”.

    Există şi o limitare la partea variabilă, nu mai mult de o şedinţă de CA şi comitet pe lună: Numarul anual de sedinte platite pentru fiecare Administrator este limitat la 12 atat pentru CA, cat si pentru fiecare dintre comitetele din care face parte. In situația în care există un vot cumulativ pe parcursul anului, administratorii numiți (fie că sunt realesi, fie că sunt nou nominalizați) vor beneficia de posibilitatea de a încasa remunerația de participare pentru cel mult 12 ședințe ale Consiliului/Comitetelor, după data votului cumulativ, indiferent de numărul de ședințe desfășurate anterior.

    Cine sunt beneficiarii care se vor trezi bogaţi când vor pleca de la Electrica.
    Electrica are 7 membri în Consiliul de Administraţie. Iată componenţa:
    Valentin Radu (preşedinte)
    Gicu Iorga
    Bogdan Iliescu
    Ramona Ungur
    Dragoş Andrei
    Niculae Havrileţ
    Radu Florescu
    Şi acum calculele: între 100 şi 400.000 de euro brut compensaţie pentru fiecare.
    În cea mai ieftină variantă, cea în care Electrica va plăti remuneraţiile mărite şi, apoi, plăţi compensatorii limitate la doar 12 luni pentru, să zicem, preşedintele CA, omul va câştiga, pe lună, circa 12.400 de euro (este membru în două comitete), deci pleacă acasă cu 149.000 de euro în caz de disponibilizare. Dacă alegem varianta unui membru simplu, care nu este şi preşedinte de comitet, plata va fi de circa 8.500 de euro pe lună. Deci, dacă pleacă pentru că nu mai vor acţionarii să-l ţină, primeşte 102.000 euro.
    Spunem minimum, pentru că în realitate se poate ajunge la mult mai mult. La începutul textului, citeaţi la capitolul “Compensaţie in cazul revocarii nejustificate”, că “În cazul unei revocări nejustificate din funcție, Administratorul va avea dreptul să primească de la Societate o compensatie reprezentând întreaga sumă pe care ar fi primit-o pentru tot parcursul mandatului acestuia dacă nu i-ar fi încetat contractul înainte de termen”. Cele 12 luni sunt de fapt un minimum, o asigurare pentru cei din CA că ar putea fi trimişi acasă, sau ar putea pleca de bună voie, dacă mai au de stat mai puţin de 12 luni până la expirarea mandatului.
    Simplu spus, dacă membrul din CA pleacă, primeşte toţi banii ca şi cum ar fi stat în CA până îi expiră mandatul, lucru care se va întâmpla în primăvara lui 2022 pentru acest CA. Or, acest lucru este teoretic posibil oricând, pentru că, să presupunem, se înfiinţează Fondul Suveran, iar acţiunile statului la Electrica se duc acolo, caz în care oamenii propuşi de stat în CA se pot schimba cu alţii.
    Or, dacă din acest motiv sau din altul, se întâmplă asta în viitorul apropiat, după ce acest plan de remunerare va fi votat în AGA, omul din CA va primi plăţile compensatorii pe 34 de luni-mandatul lor expiră în aprilie 2022,şi am scăzut o lună, în care să presupunem că îşi desfăşoară activitatea.
    Caz în care, pentru preşedintele CA, se ajunge la suma de 421.000 de euro plăţi compensatorii făcute de Electrica pentru el.
    Se poate spune că după listare, Electrica este o societate privată şi că remuneraţiile sunt cele pentru o companie privată. Sumele i-ar face însă invidioşi pe cei care ocupă aceste funcţii în companii private mult mai mari decît Electrica. Un exemplu, pentru că este uşorde găsit: în cele zece luni în care a activat reprezentantul statului român în CA al Enegie România în 2017, a primit 29.000 de lei, adică undeva la 3.000 de lei pe lună, deci incomparabil mai puţin decât cei 8.500 de euro de la Electrica.
    Un alt exemplu: baronesa Arielle de Rotschild,un nume sonor în lume, care a părăsit Consiliul de Administraţie al Electrica, a primit, cât a ocupat această funcţie, 2.000 de euro lunar.
    Şi, poate cel mai bun exemplu: membrii Consiliului de Supraveghere al Petrom, cea mai mare companie energetică din România, şi compania cu cel mai mare profit din ţară (peste 4 miliarde de lei în 2018) primesc, în acest an, 20.000 de euro pe an, net, deci 1.700 de euro pe lună.
    Precizăm că, în acest an în care membrii CA Electrica vor să îşi majoreze indemnizaţiile şi sumele compensatorii la aceste niveluri, Electrica va avea cel mai slab an al său de la listarea la bursă, după ce a traversat oricum o perioadă destul de dificilă pentru piaţa de energie: a bugetat un profit net consolidat de doar 121 de mlionane de lei