”Glonțul de aur” al lui Dragnea. Ce se întâmplă dacă CCR admite pe 10 aprilie sesizarea lui Iordache privind inexistența completurilor specializate pe corupție la Înalta Curte

CCR trebuie să se pronunțe în chestiunea completurilor specializate pe corupție de la ICCJ pe 10 aprilie, fix cu 5 zile înainte de ultimul termen din procesul lui Dragnea, când liderul PSD va fi audiat și apoi instanța va rămâne în pronunțare. Aceasta ar însemna că, cel mai probabil, completul de 5 judecători de la ICCJ s-ar putea pronunța în aprilie sau mai, cu alte cuvinte Liviu Dragnea va afla cât de curând dacă merge sau nu la pușcărie.

• G4Media.ro a dezvăluit, vineri, că Liviu Dragnea a schimbat strategia prin care încearcă să evite o eventuală condamnare la Înalta Curte în dosarul angajărilor fictive, după ce Guvernul Dăncilă a refuzat să dea OUG pe modificarea Codurilor în beneficiul liderului PSD, au declarat surse politice convergente pentru G4Media.ro. Potrivit acestora, Dragnea mizează acum totul pe decizia CCR, care ar urma să se pronunțe în 10 aprilie asupra sesizării privind legalitatea constituirii completului care l-a condamnat în primă instanță la 3 ani și jumătate. (Detalii aici).

Avocații Elenina Nicuț și Adrian Toni Neacșu, apărătorul Bombonicăi Prodana, fostă Dragnea și al Olguței Șefu, fosta directoare executivă la Protecția Copilului Teleorman, inculpată în procesul angajărilor fictive, au explicat pentru G4Media.ro care ar putea fi consecințele juridice dacă CCR admite sesizarea lui Florin Iordache privind inexistența completurilor specializate pe corupție la Înalta Curte.

”Va fi similar cu ce s-a întâmplat după decizia CCR privind completurile de 5 judecători de la ICCJ, constituite nelegal. Ar avea efect în dosarele în curs de judecată și pentru viitor. Înalta Curte va fi obligată să înființeze completuri specializate pe corupție, care să judece dosarele de corupție la fond, așa cum cere legea 78/2000 privind prevenirea și sancționarea faptelor de corupție. În cazul procesului nostru (dosarul angajărilor fictive în care Liviu Dragnea este judecat – n.r.), ar fi vorba de o nulitate absolută pentru că verdictul de condamnare de anul trecut nu a fost dat de un complet specializat pe corupție, iar instanța de apel va fi nevoită să constate și ea nulitatea absolută și să decidă desființarea sentinței de condamnare de la fond și trimiterea spre rejudecare la un complet specializat, de această dată, înființat potrivit legii 78/2000”, a explicat avocatul Adrian Toni Neacșu, apărătorul unor inculpați din procesul lui Dragnea.

Elenina Nicuț: CCR nu poate să admită sesizarea lui Iordache 

”Beneficiarii cerți ai unei decizii CCR de admitere a sesizării lui Iordache ar fi cei care sunt în curs de judecată acum, ce să vezi, printre ei și Liviu Dragnea.

În cazul lui va fi o nulitate absolută și consecința ar fi că instanța de apel va trebui să dispună casarea sentinței de condamnare și trimiterea spre rejudecare.

Cred însă că CCR nu poate să admită sesizarea lui Iordache din mai multe motive. În primul rând, nu este o sesizare pe neconstituționalitate, ci pe interpretarea legii. Întrucât ai două legi, pe de-o parte, legea 78/2000 care spune că procesele de corupție se judecă la fond de către completuri specializate și, pe de altă parte, legea 304/2004 care spune că ICCJ poate înființa completuri specializate, deci nu e este imperativă, nu e obligatoriu, în cazul Înaltei Curți.

Apoi, judecătorii de la ICCJ, fiind magistrați de top, ei sunt specializați de jure și de facto pe corupție și toate tipurile de infracțiuni. În cazul lor există o prezumție legală foarte puternică de specializare.

În plus, la ICCJ, care judecă demnitari, unde un ministru, de exemplu, este judecat și la fond, și la apel, de magistrați ai Instanței supreme trași la sorți, nu există instanță de fond inferioară și instanță de apel superioară compuse din magistrați mai pregătiți și mai puțin pregătiți. Toți magistrații sunt la fel de bine pregătiți. Nu e ca și cum un proces de corupție este judecat la fond de un complet specializat la Curtea de Apel și apoi ajunge în apel la Înalta Curte”, a explicat avocata Elenina Nicuț pentru G4Media.ro

Sesizarea lui Iordache. La sfârșitul lunii martie, președintele delegat al Camerei Deputaților, Florin Iordache, a sesizat CCR pentru soluționarea unui presupus conflict între Parlament și Înalta Curte privind inexistența completurilor specializate pe corupție la ICCJ.

Iordache a preluat strategia apărării în dosarul angajărilor fictive la Protecția Copilului Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la trei ani și jumătate de închisoare. Iordache a făcut sesizarea la CCR pe când era delegat președinte al Camerei Deputaților, chiar în săptămâna în care Liviu Dragnea a fost internat în spital,acuzând dureri de spate.

Strategia apărării lui Liviu Dragnea. În martie, liderul PSD a cerut prin avocații săi rejudecarea procesului angajărilor pentru că sentinţa de 3 ani şi jumătate de închisoare ar fi fost dată de un complet nelegal constituit.

Apărătorii lui Liviu Dragnea susţin că verdictul de condamnare dat în iunie anul trecut nu a fost emis de un complet specializat aşa cum cer legea 78/2000 privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie la articolul 29, legea 304/2004 privind organizarea judiciară la articolele 19 alineatul 3, 35 alineatul 2 şi 36 alineatul 3, precum şi regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a ICCJ. Ultimele două articole de mai sus din legea 304/2004 au fost modificate anul trecut de PSD-ALDE.

”Din studierea informaţiilor publice existente pe portalul ICCJ, secţiunea destinată organizării instanţei, secţiilor şi completurilor, respectiv secţiunii hotărârii de colegiu, am constatat că nu există în cadrul secţiei penale, prin nicio hotărâre de colegiu, complete specializate pentru soluţionarea, în fond, a cauzelor de corupţie.Acest lucru determină constatarea firească a faptului că nici completul care a soluţionat în fond prezenta cauză nu a fost unul specializat, în acord cu exigenţele art. 29 din legea 78/2000. Prin urmare, rezultă în mod neechivoc faptul că prezenta cauză a fost soluţionată de un complet nelegal compus, cu consecinţa nulităţii absolute a hotărârii pronunţate, în raport cu dispoziţiile art. 281 al. 1 lit a) Cpp”, arată avocaţii lui Dragnea în cererea adresată instanţei.

Avocaţii susţin că toate celelalte instanţe din ţară, mai puţin ICCJ, ar avea astfel de completuri specializate.

Apărarea lui Dragnea invocă şi o decizie a ICCJ dată de un complet privind dezlegarea unor chestiuni de drept în septembrie anul trecut, deci ulterioară condamnării lui Liviu Dragnea din iunie 2018

„Natura normelor care sancţionează compunerea completelor de judecată şi sfera de cuprindere a noţiunii de legală compunere a acestora, a fost însă tranşată, pe cale de interpretare de către Înalta Curte de Casaţie şi Justitie, prin Decizia nr 17/17 septembrie 2018, respectiv un recurs în interesul legii, decizie prin care a stabilit că normele din Legea de organizare judiciară referitoare la compunerea completelor de judecată specializate sunt norme de ordine publică, care ocrotesc un interes public, anume buna administrare a justiţiei, iar încălcarea acestora este sancţionată de lege cu nulitatea absolută (…)

Împrejurarea că Decizia nr. 17/2018 a ICCJ pronunţată într-un RIL este pronunţată în materie civilă este lipsită de relevanţă în condiţiile în care interpretarea tranşată prin respectiva Decizie vizează dispoziţii de organizare judiciară, aplicabile deopotrivă atât în materie civilă, cât şi în materie penală”, arată avocaţii în cerere.

Apărarea invocă în acest context şi Decizia 685/2018 privind completurile de 5 judecători a CCR din noiembrie 2018 unde, la paragraful 177, se arată că încălcarea prevederilor referitoare la compunerea completurilor de judecata atrage nulitatea absolută a actelor pronunţate.

De asemenea, apărarea lui Dragnea invocă decizia CEDO din cauza Sutyagin contra Rusiei din 3 mai 2011. Prin urmare, avocaţii solicită anularea condamnării şi rejudecarea de la zero a procesului de fond.

„Încalcarea normelor privind soluţionarea cauzelor în fond de judecători care nu au fost desemnaţi în compunerea completelor specializate determină nulitatea absolută a hotărârii pronunţate, în acord cu dispoziţiile art. 281 alin 1 litera a C.p.p şi cu decizia nr 17/2018 – RIL, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, decizie care a prevăzut natura normelor de organizare judiciara ce reglementează compunerea completelor specializate.

Existenţa unei cauze de nulitate absolută a sentinţei pronunţate face inutilă verificarea de instanţa de apel a fondului cauzei, având în vedere că singura soluţie posibilă într-o atare situaţie este desfiinţarea sentinţei şi trimiterea spre rejudecare”, arată avocaţii lui Dragnea în cererea depusă la ICCJ.

Ce spune ICCJ. Într-adevăr, legea 78/2000 prevede la articolul 29: ”Pentru judecarea în prima instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate.”

Însă, potrivit surselor G4media.ro, într-un răspuns al ÎCCJ la o solicitare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție privind (in)existența completurilor specializate pe corupție la Înalta Curte, ICCJ a arătat că legea nu este imperativă atunci când spune că la instanța supremă pot fi constituite completuri specializate.

Astfel, la articolul 19 alineatul 3 al Legii 304/2004 privind organizarea judiciară se prevede că „la începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, la propunerea președintelui sau a vicepreședintelui acesteia, poate aproba înființarea de complete specializate în cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în funcție de numărul și natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secții, precum și de specializarea judecătorilor și necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora”.

În plus, Înalta Curte a arătat că există două decizii ale unor completuri de 5 judecători (deci definitive), care au stabilit că, la ÎCCJ, judecătorii Secţiei penale soluţionează toate tipurile de dosare. De altfel, la Secţia penală a Înaltei Curţi sunt până în 30 de magistraţi, deci nu foarte mulţi.

„La instanţa supremă, la nivelul secţiei penale, judecătorii solutionează toate tipurile de cauze ce intră în competenţa instanţei supreme, nefiind repartizaţi pe completuri specializate în judecata unui anumit gen de cauze, Înalta Curte, completul de 5 judecători a apreciat că nu poate fi pusă în discuţie o eventuală nelegală compunere a completului de judecată” arată decizia 233/2012 a ÎCCJ.

„În raport cu specificul competenţei ÎCCJ de a judeca speţele în primă instanţă după calitatea persoanei, fiind cea mai înaltă instanţă naţională, judecătorii secţiei penale sunt învestiţi să judece în primă instanţă toate cauzele date în competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusiv cele care au ca obiect infracţiuni de corupţie sau infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie”, se arată şi în decizia 18/2014 a ÎCCJ.

Miză mare. Ultimul termen din procesul lui Liviu Dragnea este programat pe 15 aprilie, când liderul PSD ar urma să fie audiat, apoi, cel puţin teoretic, dacă nu intervine ceva, instanţa rămâne în pronunţare. Aceasta ar însemna că Liviu Dragnea ar putea afla verdictul defintiv, dacă merge sau nu la puşcărie, în aprilie sau mai. Prin urmare, miza este extrem de ridicată pentru liderul PSD.

Context. În iunie anul trecut, un complet de 3 judecători al ICCJ format din magistrații Constantin Epure, Gianina Arghir și Ștefan Pistol l-a condamnat la 3 ani și jumătate de detenție cu executare pe liderul PSD, Liviu Dragnea. Judecătorul Pistol a făcut opinie separată în sensul achitării.

Dragnea este acuzat, ca pe vremea când era șeful CJ Teleorman, ar fi determinat angajarea a două secretare de la PSD la Protecția Copilului Teleorman. Cele două secretare nu s-ar fi dus la serviciu, ci au lucrat în continuare pentru PSD Teleorman (unde șef era Liviu Dragnea), în schimb au încasat salariu de la Protecția Copilului Teleorman.

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: George Călin

Citește și: SURSE Dragnea a schimbat strategia. Mizează totul pe decizia CCR din 10 aprilie, după ce Guvernul Dăncilă a refuzat să-l salveze cu un OUG pe modificarea Codurilor