Grădina cu pixeli. Cum poate deveni distractivă o lecție de matematică sau de chimie, dacă este predată într-un foișor

După ce am plecat de la Școala gimnazială 190 din Sectorul 4, unde mersesem să vizitez grădina digitalizată construită în această toamnă, singurul meu regret a fost că nu mai sunt copil, ca să mă înscrie părinții aici.

Rar mi-a fost dat să văd atâta entuziasm și o asemenea bucurie de a povesti despre învățare și despre elevi, cum am găsit la profesorii implicați în proiectul „Pixel Garden Class”. Și sunt convins că nu doar ei sunt așa, dacă mă raportez la modul cum arată totul la această unitate școlară: clădirea veche modernizată, un corp nou, abia inaugurat luna aceasta, terenuri de sport și mult, mult spațiu verde, bine îngrijit.

Inițial, trebuia să mă întâlnesc și cu directoarea Școlii 190, Diana Niculescu, cea care a avut inițiativa mutării lecțiilor din clasă, uneori prea banale pentru mintea creativă a copiilor, în afara clădirii, în grădină. Numai că în ziua sosirii mele, a plecat la o ședință urgentă la inspectorat.

Am stat de vorbă, în schimb, cu echipa dumneaei, care a pus în practică proiectul „Pixel-Garden-Class – Clasa digitală din gradină”, cu o finanțare de la Fundația Orange, prin programul „Susține un ONG”.

Mi-au vorbit cu pasiune, de-a dreptul, despre foișorul unde se țin lecțiile outdoor, de lemn masiv, ca de la munte, despre ecranul pliabil montat acolo, despre tabletele de pe care învață copiii și despre plăcerea acestora de a afla lucruri noi.

Ați auzit de Geografie distractivă? Se face în foișor

Cum să nu îți pară rău că nu mai ești elev, când lecțiile făcute în grădina digitală de la Școala 190 au aceste denumiri: Geografie distractivă, Chimie distractivă, Istoria în 100 de cuvinte, Ascultăm natura și desenăm ori Pădurea, prietena noastră.

„Orele sunt cele din programa clasică. Doar că le-am adaptat, să se potrivească pentru a fi predate în afara clădirii școlii. De exemplu, la Istorie, am făcut în grădină lecția despre ceramica greacă.

Am ieșit cu planșele după noi, toată lumea a discutat despre vasele grecești, copii au desenat vasul lor, apoi l-au prezentat pe podium”, mi-a exemplificat Claudia Postu, profesor de istorie, dar și coordonator de proiecte și programe, cum se desfășoară o astfel de lecție „out of the box”.

„Toți ne simțim mai bine afară, la urma urmei. Chiar dacă lecțiile sunt pe aceeași curiculă, tot le par copiilor altfel, pentru că afară ai starea naturală de bine.

Este bucuria învățării. Noi avem oricum toate clasele cu table digitale. Prin proiectul finanțat de Fundația Orange, am putut duce afară ce facem în clasă, iar asta contează foarte mult.

Și ecranul acela mare este superb”, s-a entuziasmat și Ionela Stan, profesor și consilier școlar.

Copii pot lucra în foișor pe hârtie clasică sau pe tabletele cumpărate în cadrul „Pixel garden”. Scriu, desenează, caută informații.

Am întrebat-o pe Ionela Stan cum se împacă acest tip de învățare cu faptul că și așa copiii folosesc prea mult dispozitivele electronice.

„Noi decidem cât stau și ce fac pe tabletă. Este important pentru ei să lucreze astfel. Toți specialiștii spun asta, iar eu tot scriu despre faptul că nu putem să-i rupem de tot de lumea prezentului.

Doar că adulții trebuie să gestioneze timpul pe care-l petrec copiii pe dispozitive, dar mai ales cu ce se confruntă acolo. Să-i învățăm cum să utilizeze eficient. Școala îi formează în sensul acesta, să știe ce să aleagă.

Am avut chiar o activitate, la o clasă de a IV-a, despre fake news și despre realitățile și falsurile de pe rețelele sociale”, mi-a explicat profesoara consilier.

O școală incluzivă, în care „nimeni nu este lăsat în urmă”

Proiectul Pixel-Garden-Class – Clasa digitală din gradină, desfășurat de Școala Gimnazială Nr. 190 din București, își propune să creeze un spațiu exterior în care elevi tipici și cu dizabilități să descopere împreună, folosind tehnologia și dispozitivele de învățare adaptate, cunoștințele impuse de programa școlară.

Foișorul a fost organizat după principiile moderne ale claselor outdoor și a fost dotat cu tehnologie care să susțină învățarea într-un spațiu deconectant, crescând capacitatea elevilor de concentrare pe sarcină și lucrul colaborativ în clasă.

Cheia acestui proiect este cuvântul „incluziv”. Care se aplică întregului colectiv, de fapt. La Școala nr. 190 învață 45 de copii cu cerințe educaționale speciale (CES), respectiv tulburări de spectru autist, ADHD sau alte dizabilități care-i fac pe minori vulnerabili.

„Cei cu CES se simt mult mai relaxați dacă le oferi alt spațiu decât sala de clasă. Până la urmă, trebuie să ieșim din schema unui loc formal, pentru a face mai atractiv procesul de învățare.

Jumătate din discipline se pretează la astfel de ieșiri din clădirile școlilor”, a precizat și Claudia Postu.

Unul dintre avantajele majore ale digitalizării și al lecțiilor desfășurate afară, îmi detaliează profesoara de istorie, este faptul că acestea sunt, de asemenea, incluzive.

„Copiii sunt diferiți, au stiluri de învățare diferite: auditiv, vizual, kinestezic, intro sau extrovertit.

Tableta le cuprinde pe toate și îi rămâne fiecărui elev să aleagă, sub îndrumarea noastră, modalitatea prin care învață.

În plus, Pixel Garden mai are un mare avantaj: oferă o învățare incluzivă, adică participă și  copilul cu cerințe speciale.

Ceea ce este extraordinar și pentru ei, și pentru noi, căci ne dorim ca fiecare să plece de aici cu o competență dobândită, cu lucruri învățate, chiar fericit. Căci până la urmă școala este și despre fericire, nu doar despre autoritate și notă”, a punctat Claudia Postu.

Ionela Stan zâmbește și intervine: „Mie chiar așa îmi spun elevii, doamna cu fericirea”.

„Nu am întâlnit copil care să nu își dorească să învețe. Toți vor. Important este să vii tu, ca profesor, tot timpul cu altceva. Chiar și pe digital. Trebuie schimbate mereu lecțiile și jocurile, nu se mai potrivesc cele de acum câțiva ani.

Mediul outdoor unește colectivul. Nimeni nu rămâne în urmă”, a insistat Claudia Popa.

Singura școală care a câștigat direct în programul „Susține un ONG”

„Pixel Garden”, proiectul finanțat de Fundația Orange prin programul „Susține un ONG”, a început în septembrie. Atunci s-au cumpărat tabletele pe care învață și desenează azi elevii, mi-a explicat Monica Lia, voluntar Orange și cea care a susținut școala în această competiție a inițiativelor sociale.

Doi dintre cei trei copii ai Monicăi Lia au învățat la Școala nr. 190 și, deși au terminat deja de patru ani, ea a păstrat legătura cu echipa de profesori lângă care s-a simțit atât de bine.

De altfel, aceasta este singura școală care a primit anul acesta finanțare directă în programul „Susține un ONG”. Celelalte proiecte câștigătoare au fost propuse de organizații neguvernamentale.

„Pe tablete se poate scrie cu pixul, se poate desena, se poate sublinia. Am luat un laptop, un videoproiector și un ecran pliabil, pe care le folosim pentru a proiecta lecțiile în foișorul construit în grădină, tot din această finanțare.

Colegii de la Orange au venit să instaleze toate echipamentele. Un coleg de-al nostru a cumpărat chiar o licență din banii lui”, mi-a povestit Monica Lia, amintindu-și entuziasmul colegului ei când a văzut interesul copiilor pentru tehnologie.

Au mai fost comandate băncuțe și scaune pliante, și urmează să fie construită și o magazie, pentru a depozita mobilierul cât mai aproape. Primăria Sectorului 4 s-a angajat să amenajeze grădina din jurul foișorului, pentru a fi pe placul elevilor.

Implicarea părinților și adaptarea la nou, cheile succesului

Monica Lia este, la rândul său, foarte implicată și îmi spune că va continua să susțină acest proiect oricât va fi nevoie. De altfel, implicarea părinților în activitățile școlii reprezintă una dintre cheile succesului, îmi dezvăluie și Ștefania Simona Hangu, directoarea adjunctă.

Tot ea mi-a spus că primii care au trebuit să se adapteze la noile medii digitale au fost chiar profesorii. De fapt, pentru copii utilizarea tabletelor estes o abilitate aproape născută.

Pandemia a fost acel moment rău care a fost transformat într-o schimbare bună.

„Eu sunt profesoară de educație fizică și nici acum nu îmi vine să cred câte materiale am putut să creez în pandemie, pentru elevi.

Inițial, am crezut că este imposibil pentru mine să mai învăț să folosesc toate aceste dispozitive. Dar nu a fost așa, m-am adaptat și am învățat foarte mult”, a precizat Ștefania Simona Hangu.

Totul poate fi adaptat, până la urmă. Dar mai ales o lecție de geometrie. Toate figurile geometrice au fost ansamblate afară. E un tip de învățare experiențială.

Am plecat de la școală cu aceste cuvinte care definesc foarte bine modul cum trebuie un părinte și un profesor să se raporteze la copii.

Mi-au fost spuse de învățătoarea Cătălina Zagaradniuc: pe fruntea elevilor ar trebui să scrie „Șantier în lucru”. Un șantier digitalizat, azi.

130.000 de euro de la Fundația Orange pentru programul „Susține un ONG” 2024

Programul „Susține un ONG” este un fond care oferă finanțare pentru proiecte de filantropie propuse de angajații Orange și dezvoltate alături de o organizație non-profit, pentru ca ei să învețe să coordoneze un proiect, să învețe să caute resurse alternative de finanțare pentru proiectele în care cred, să învețe să comunice un proiect, să dezvolte capacitatea de identificare de soluții la probleme sociale elementare și să crească gradul de satisfacție personală.

 

https://www.fundatiaorange.ro/programe/sustine-un-ong/

Fundația Orange este o organizație non-profit care se implică în viața comunității prin realizarea de proiecte de filantropie menite să aducă schimbări pozitive în viața persoanelor dezavantajate.

În cei 12 ani de activitate, Fundația Orange a investit peste 7,8 milioane de euro în proiecte de educație digitală pentru persoane defavorizate și în proiecte de sănătate, educație și cultură, în beneficiul persoanelor cu deficiențe de vedere și/sau de auz, în scopul incluziunii lor sociale.

Principalele programe ale fundației sunt: „Orange Digital Center”, „Digitaliada”, „Susține un ONG”, „Lumea prin culoare și sunet”, „Solidarity FabLabs” și „Centrul Digital pentru Femei”.