Grecia ar oferi comori importante Marii Britanii pentru marmura Partenonului de la British Museum, afirmă ministrul Culturii de la Atena

Grecia este pregătită să se despartă de unele dintre cele mai mari comori ale sale pentru a „umple golul” de la British Museum în cazul în care marmurele Parthenonului ar fi reunite la Atena, a declarat ministrul Culturii din această ţară, transmite News.ro.

Vorbind pentru The Guardian, la sfârşitul unui an important pentru campania de recuperare a capodoperelor din secolul al V-lea î.Hr., Lina Mendoni a promis că galeriile greceşti venerate ale instituţiei londoneze nu vor rămâne niciodată goale.

„Poziţia noastră este clară”, a spus ea. „În cazul în care sculpturile vor fi reunite la Atena, Grecia este pregătită să organizeze expoziţii rotative de antichităţi importante care să umple golul”.

Întrebată dacă anumite lucrări au fost solicitate de Londra, ministrul – arheolog clasic de formaţie – a insistat că discuţiile continue nu s-au extins la „artefacte specifice”.

Dar, pentru prima dată, ea a lăsat să se întrevadă cât de departe este dispusă să meargă Atena pentru a compensa British Museum pentru renunţarea la sculpturi – considerate punctul culminant al artei din epoca clasică – spunând că orice antichitate trimisă în Marea Britanie va fi, de asemenea, o atracţie pentru public.

„Acestea ar umple golul, ar menţine şi ar reînnoi în mod constant interesul vizitatorilor internaţionali pentru galeriile greceşti ale British Museum”, a declarat Mendoni, deşi a avertizat că „orice acord şi toate detaliile sale ar trebui să fie în conformitate cu legea greacă privind patrimoniul cultural”.

De când a fost lansată ideea unui schimb cultural, la scurt timp după ce partidul de centru-dreapta Noua Democraţie al premierului Kyriakos Mitsotakis a câştigat puterea în 2019, s-a speculat că aceste comori, inclusiv Masca lui Agamemnon – masca funerară din aur descrisă de unii istorici ca fiind „Mona Lisa a preistoriei” – ar putea fi trimise în Marea Britanie în schimbul marmurelor.

Ambele părţi au început să vorbească despre „un parteneriat” care ar putea oferi o soluţie „câştigătoare pentru ambele părţi” ca să rezolve disputa.

George Osborne, preşedintele British Museum, ca răspuns la dorinţa Atenei de a reuni marmurele, a părut mai hotărât să abordeze direct problema decât oricare dintre predecesorii săi.

El este primul preşedinte de muzeu care recunoaşte public controversa legată de prezenţa antichităţilor în British Museum. Muzeul le-a cumpărat în 1816 de la un lord Elgin aflat în faliment, un fost ambasador în Imperiul Otoman, care le-a îndepărtat el însuşi din templul Partenonului şi din alte locuri de pe Acropole din Atena cu ajutorul unor fierăstraie de marmură.

Fostul cancelar a dat de mai multe ori în acest an de înţeles că ar putea exista o înţelegere de compromis.

„Dorim să creăm un parteneriat adecvat”, a declarat Osborne în octombrie în faţa deputaţilor din comisia pentru cultură, media şi sport. „Unul care ar însemna ca obiecte din Grecia să vină aici, obiecte care, potenţial, nu au părăsit niciodată Grecia şi cu siguranţă nu au mai fost văzute până acum, iar obiectele din colecţia Parthenon ar putea călători în Grecia”.

Discuţiile menite să asigure un acord de împrumut vor continua, a promis el, în ciuda repercusiunilor diplomatice care au urmat refuzului premierului britanic Rishi Sunak de a se întâlni cu Mitsotakis în noiembrie.

Colecţia British Museum încorporează aproape jumătate din friza de 160 de metri lungime a Partenonului, care descrie procesiunea către templu a festivalului Panathenaic în onoarea zeiţei războinice Atena, precum şi 15 panouri sculptate şi 17 figuri pedestre care făceau parte din decorul său unic.

Mendoni, care a declarat în repetate rânduri că Grecia nu poate discuta despre împrumutarea comorilor care au fost furate în primul rând, a adăugat: „Partenonul, un monument din patrimoniul mondial, cu importanţa sa universală… îşi cere integritatea în locul unde au fost sculptate marmurele şi pentru motivele care l-au creat”.

Ea a negat că ideea de a înfiinţa o filială a British Museum la muzeul Acropole, construită special pentru a expune statuile, ar fi din nou în discuţie. „Nu a existat nicio astfel de discuţie”, a spus ea.

Întrebată dacă Grecia a exclus posibilitatea de a intenta o acţiune în justiţie împotriva British Museum într-un moment în care tot mai multe obiecte controversate sunt returnate în ţările de origine, Mendoni a declarat că guvernul va continua „să folosească pe deplin posibilităţile oferite de dialog şi diplomaţie culturală”.

Dacă este de părere că britanicilor nu li s-a spus adevărul despre Elgin şi despre circumstanţele în care au fost achiziţionate marmurile, ea l-a invocat pe Hugh Hammersley, un parlamentar din secolul al XIX-lea, care în 1816 a declarat în Camera Comunelor că decizia guvernului britanic de a achiziţiona sculpturile de la diplomatul scoţian a fost un „act de spoliere”.

Dar Mendoni a vorbit, de asemenea, despre starea de spirit pozitivă din spatele marii „cauze naţionale” a Greciei.

„Chiar şi oamenii care ani de zile s-au opus returnării sculpturilor în Grecia susţin acum cererea noastră”, a spus ea. „Dacă nu aş fi fost optimistă, nu aş fi lucrat cu fervoare şi credinţă pentru cauza naţională de reunire a sculpturilor în Muzeul Acropole, aici, în Atena”.