Grecia și Cipru cer Uniunii Europene fonduri suplimentare pentru controlul migrației

Uniunea Europeană trebuie să aloce mai multe resurse pentru a controla migrația și pentru a combate impactul schimbărilor climatice, a declarat joi premierul Greciei Kyriakos Mitsotakis, la sosirea la Bruxelles pentru un summit al UE, relatează cotidianul atenian Kathimerini.

Premierul Mitsotakis și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru candidatura Ucrainei de a adera la blocul comunitar – unul dintre subiectele cheie și cele mai controversate de pe agenda reuniunii – spunând că „speră că vom putea depăși orice obiecții, astfel încât Consiliul European să poată trimite în unanimitate un mesaj clar că viitorul Ucrainei se află în interiorul familiei europene”.

Comentariile premierului Mitsotakis vin în contextul în care omologul său din Ungaria, Viktor Orban, a precizat că va bloca negocierile de aderare la UE cu Ucraina, opunându-se ferm opiniei altor lideri europeni.

În timp ce un număr record de refugiați sirieni ajung pe țărmurile Ciprului, guvernul de la Nicosia dorește ca Uniunea Europeană să ia în considerare declararea unor părți din patria lor devastată de război ca fiind sigure pentru a-i repatria, a declarat ministrul cipriot de interne, citat de Reuters.

„Începerea unei discuții pentru a reevalua problema Siriei este crucială pentru noi”, a declarat ministrul Constantinos Ioannou într-un interviu acordat Reuters. Ministerul de Externe se pregătește să ridice problema în mod oficial la Bruxelles, a adăugat el.

Pe fondul conflictului tot mai mare din Orientul Mijlociu, Ciprul se pregătește pentru un nou aflux de refugiați și solicitanți de azil, ceea ce va solicita și mai mult resursele, a spus el.

„Avem de cinci ori mai mulți migranți decât orice alt stat membru din prima linie”, a spus Ioannou. Datele arată că majoritatea provin din Siria.

Ciprul a declarat că își extinde capacitatea de a găzdui refugiați, dar dorește ca partenerii săi din UE să își reevalueze politicile.

Ioannou a spus că acest lucru include începerea unei discuții privind statutul Siriei și dacă este sigur pentru refugiați să se întoarcă acolo, precum și un sprijin mai bun pentru Liban, care găzduiește sute de mii de refugiați.

Ministrul cipriot a citat un raport al Agenției pentru Azil a Uniunii Europene (EUAA) din februarie anul acesta, care a afirmat că două gubernii siriene – Damasc și Tartous – au fost evaluate ca neavând „niciun risc real ca un civil să fie afectat personal de violențe nediscriminatorii”.

Se estimează că peste cinci milioane de persoane au fugit din Siria pe parcursul a peste un deceniu de război civil, cele mai multe dintre ele mergând în Liban și Turcia. Deși conflictul a intrat în prezent într-un impas, forțele președintelui Bashar al-Assad controlând cea mai mare parte a țării, refugiații continuă să plece.

Ciprul a devenit un punct fierbinte pentru migranți după ce trambulina turcească spre insulele grecești a fost închisă printr-un acord încheiat în 2016 între UE și Ankara.

Cererile de azil în Cipru au atins un vârf de aproximativ 21.565 în 2022, cel mai ridicat nivel de când au început înregistrările în 2002. În Cipru au sosit cu barca 1.043 de sirieni în octombrie, o creștere de trei ori mai mare decât anul trecut. În noiembrie, a înregistrat 795 de sosiri, aproape triplu față de noiembrie 2022.

O parte din această creștere se datorează anomaliei din Cipru însuși. Între 2019 și 2022, insula a devenit linia de front a unei noi rute de migranți din Africa, când mii de persoane au intrat în nordul cipriot ocupat de Turcia, nerecunoscut, cu vize de student, și au fost apoi trecute clandestin prin linia de încetare a focului spre sudul cipriot grec recunoscut internațional.

Această ușă din spate a fost practic sigilată prin întărirea securității de-a lungul unei „linii verzi” de 180 de kilometri, ceea ce a dus la o scădere cu două treimi a numărului total de sosiri în acest an. Dar autoritățile se tem că, odată cu închiderea unei uși, s-ar putea deschide o alta.

Autoritățile spun că sosirea refugiaților sirieni se accelerează. Pe o mare calmă, o mică barcă de pescuit poate avea nevoie de 18-20 de ore pentru a ajunge din Liban în Cipru.

„În ultimii doi ani s-a înregistrat o creștere dramatică, cu un vârf din luna august a acestui an”, a declarat superintendentul Ioannis Artemiou, șeful unității de poliție portuară și maritimă din Famagusta.

Migranții debarcă frecvent la țărmul proeminent al Capului Greco din estul Ciprului, traversând distanța de 100 de mile (185 km) din Siria sau Liban.

Ioannou a declarat că Cipru se află în contact strâns cu Libanul, care a interceptat „o mulțime” de nave. Cipru a oferit Libanului asistență tehnică și patrule comune și consideră că UE ar trebui să ofere vecinului său o asistență mai directă, a spus el.

De asemenea, el a lansat ideea unor „zone sigure” în afara UE, unde ar putea fi examinate cererile de azil. Italia, a spus el, a anunțat deja un plan de a construi centre în Albania. Comisia Europeană nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

Miercuri, la Geneva, șeful agenției ONU pentru refugiați a declarat în cadrul unui forum internațional privind refugiații că războiul dintre Israel și Hamas din Gaza ar putea provoca mai multe strămutări în întreaga regiune.