Green Deal începe să producă efecte în România: Marile orașe vor putea primi fonduri UE pentru iluminat, canalizare, transport și gestionarea deșeurilor doar dacă proiectele vor reduce poluarea și vor avea componentă digitală

Noua politică de protejarea a mediului lansată de Comisia Europeană, numită Green Deal (Pactul Verde), începe să producă efecte și în România.

Un proiect de ordonanță de urgență discutat în ședința de azi de guvern arată că marile orașe din România pot câștiga proiecte finanțate cu fonduri UE în viitorul buget (2021-2027) pentru dezvoltarea de rețele de tip smart city doar dacă aceste proiecte vor respecta cerințele de digitalizare și de scădere a poluării cu emisii de carbon, adică exact marile obiective ale Green Deal.

Prin conceptul de ”smart city” se înțelege ansamblul de activități și proiecte implementate la nivelul localităților urbane din România cu statut de municipii reședință de județ, municipii, sectoarele municipiului București și orașe care respectă cerințele cumulative de specializare inteligentă, tranziție spre o economie cu emisii reduse de carbon și digitalizare și au ca obiectiv asigurarea de servicii publice inteligente destinate populației, precum și creșterea nivelului de trai al populației, se arată în proiectul de OUG.

Pentru a obține finanțare europeană, proiectele de tip ”smart city” depuse pe marile orașe în viitorul buget UE trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să fie obligatoriu în concordanță cu prevederile regulamentelor europene, programului operațional și ale ghidului solicitantului aprobat;
b) să conțină obligatoriu elemente TIC (digitalizare);
c) să conțină elemente de tranziție spre o economie cu emisii reduse de carbon, în conformitate cu prevederile naționale și europene în domeniu;
d) să conțină soluții de digitalizare a serviciilor publice.

Iată și tipurile de proiecte smart pe care le pot finanța marile orașe din fondurile europene în următorii 7 ani:

a) rețele inteligente de iluminat public cu infrastructura aferentă;

b) rețele inteligente de alimentare cu apă și canalizare cu infrastructura aferentă, cu condiția ca după finalizarea proiectelor acestea să fie date în delegare de gestiune la operatorii specializați de apă și canalizare;

c) rețele inteligente de transport și distribuție a energiei termice cu condiția ca după implementare acestea să fie date în delegare de gestiune la operatorii specializați în furnizarea de căldură și apă caldă menajeră destinate populației;

d) rețele inteligente de colectare și transport a deșeurilor cu condiția ca acestea să facă parte dintr-un sistem integrat de management a deșeurilor denumit în continuare SMID și să existe un operator specializat în prestarea acestor servicii;

e) rețele inteligente de management a traficului auto, indicatoare de circulație stații de încărcare electrice pentru mijloacele de transport auto, stații de autobuz precum și alte elemente de infrastructură inteligente necesare traficului auto;

f) unități școlare inteligente, conectate la surse de energii regenerabile pentru asigurarea alimentării cu apă, alimentării cu energie termică, energie electrică inclusiv dotări inteligente independente pentru activitatea educațională;

g) dotarea gospodăriilor, inclusiv a blocurilor de locuințe, cu rețele inteligente de asigurare a utilităților: panouri solare pentru încălzire și apă caldă menajeră, racordarea la rețeaua de internet, racordarea la pompe de căldură și altele asemenea;

h) bănci de date urbane, sisteme GIS.

Citește aici proiectul integral de OUG