Grevă generală în Argentina: Președintele ultraliberal Milei se confruntă cu primele manifestări de mare amploare

Președintele argentinian ultraliberal Javier Milei se confruntă miercuri cu primul său protest de amploare, o grevă generală și demonstrații masive, într-un moment în care zelul său de dereglementare începe să se lovească de piedici, transmite agenția AFP, citată de booursorama.com.

La prânz, mii de manifestanți s-au întâlnit în inima Buenos Aires pentru una dintre cele mai puternice mobilizări din ultimii ani, la inițiativa imensului sindicat CGT (care revendică 7 milioane de membri).

Greve Geral na Argentina: O País se encontra totalmente parado contra o governo e as medidas ilegais de Milei.
Agora na 9 de Julho manifestantes tentam fechar a avenida apesar da proibição da Polícia. Aeroportos e rodoviárias estão fechados.
Por @BrunoFalci26 de Buenos Aires pic.twitter.com/eDOSYiiAJU

— O Cafezinho ☕️🗞 (@ocafezinho) January 24, 2024

CGT din Argentina este o centrală sindicală de sorginte peronistă (apropiată de guvernul precedent), căreia i s-au alăturat alte sindicate, mișcări radicale de stânga și organizații sociale.

Sunt prevăzute manifestații în mai multe orașe din provincie, iar apeluri la mitinguri de solidaritate au fost lansate și din capitale străine, printre care Madrid, Paris și Bruxelles.

După o lună și jumătate de președinție Milei, o avalanșă de proiecte de lege de dereglementare, o devalorizare de 54% a monedei naționale și măsuri de austeritate reale sau planificate, „oamenii sunt furioși (…) nimeni nu poate nega acest lucru”, a declarat co-liderul CGT Hector Daer. Pentru el, sentimentul de nemulțumire „depășește cu mult” lumea muncitorilor.

„Țara nu este de vânzare”, „Nu dispariției culturii! „Aici nu există caste!”, se putea citi pe bannerele afișate în piață, pe un fundal de zgomote de petarde și tobe, sub privirile unei marionete gigantice cu imaginea lui Milei.

Aproape 300 de zboruri anulate

Capitala, transporturile și magazinele sale, funcționau normal miercuri dimineață. Greva este programată să dureze de la prânz până la miezul nopții, dar se așteaptă ca transporturile să funcționeze până la ora 19.00 pentru a permite intrarea și ieșirea manifestanților, înainte de a se opri complet până la miezul nopții.

Cu toate acestea, traficul aerian a fost afectat încă de la început, unele sindicate aflate în grevă devansând intervalul orar programat. Aerolineas Argentinas a anulat 295 de zboruri, inclusiv internaționale, „afectând peste 20.000 de pasageri”, la un „cost total de peste 2,5 milioane de dolari”.

„Țara nu se oprește”, „Mobilizarea este minimă în comparație cu numărul de persoane care au decis să meargă la muncă”, a contracarat la prânz ministrul securității, Patricia Bullrich.

Pe contul său X, ea a denunțat „sindicatele de tip mafiot, managerii sărăciei, judecătorii complici și politicienii corupți, care se opun schimbării decise în mod democratic de societate”.

Punctul central al mitingului de la Buenos Aires este Parlamentul, în timp ce deputații examinează vastul pachet de reforme cunoscut sub numele de „Legea Omnibus” – peste 600 de prevederi – dar care avansează cu greu în comisii.

Pentru guvern, „nu există alternativă” la reforme și austeritate, pentru a curăța conturile unei țări îndatorate structural (deficit bugetar de 2,9% din PIB în 2023, cu 1 punct peste țintă) și pentru a stabiliza o economie sugrumată de o inflație anuală de 211%.

Cea mai „rapidă” grevă”

Guvernul a denunțat sindicatele pentru că se află „de partea greșită a istoriei”, iar la sfârșitul lui decembrie, la abia 18 zile de la preluarea mandatului lui Milei, a fost anunțată o „grevă record”, „cea mai rapidă din istorie”. Este un „nonsens absolut”, într-un moment în care reformele „se desfășoară în mod democratic” în Parlament.

Guvernul face presiuni pentru ca „legea sa omnibus” să fie adoptată, dar echilibrul de putere în parlament – partidul lui Milei, La Libertad Avanza, este doar a treia forță în ambele camere – a forțat executivul să facă un compromis.

În cursul negocierilor din ultimele zile, a propus retragerea a 141 dintre cele 664 de dispoziții. Sau reformularea unora dintre ele, cum ar fi finanțarea publică a industriei cinematografice, în fața unei revolte locale și internaționale, inclusiv a unei petiții din partea unor regizori cunoscuți, de la Almodovar la Kaurismäki, trecând prin frații Dardenne.

Privatizarea (41 de companii de stat au fost vizate inițial), indexarea pensiilor, delegarea de competențe către executiv în numele „urgenței economice” și resursele provinciale sunt principalele puncte de blocaj.

Pe frontul juridic, „Decretul de necesitate și urgență” (DNU) publicat la jumătatea lunii decembrie, care stabilește cadrul general al reformelor, nu este nici el scos din impas. Acesta a făcut obiectul a peste 60 de contestații în justiție, care susțin că este neconstituțional.