Greva profesorilor din România este luată ca exemplu în Ungaria, unde situația învățământului este și mai dificilă / Unii maghiari preferă să predea la Arad

Preşedintele recent ales al Sindicatului Pedagogilor din Ungaria, Tamás Totyik, a afirmat că profesorii maghiari sunt și mai prost plătiți decât în România, astfel încât există profesori în judeţul Békés care se deplasează în la Arad pentru a preda. El salutat mobilizarea impresionantă a profesorilor greviști din România și a precizat că în Ungaria acest lucru nu ar fi posibil deoarece legea grevei este mai restrictivă. În plus, comunitățile nu se solidarizează la fel cu profesorii, din cauza propagandei guvernamentale.

”În România, norma didactică de predare este de 18 ore pe săptămână, iar salariul unui profesor debutant este cu 50 de euro net mai mare. Cu toate acestea acolo 150 de mii de profesori au ieşit în stradă, ceea ce arată că există o problemă foarte gravă. De asemenea, știm că profesorii ungari din judeţul Békés merg în județul Arad pentru a preda, deoarece pentru ei merită să facă acest efort”, a menţionat Tamás Totyik, citat de agenția Rador.

Guvernul ungar vrea să treacă la o majorare de 10% a salariului pentru cei la început de carieră pentru a-i stimula, dar, în opinia lui Totyik, această majorare este foarte mică, mai ales că salariul mediu al profesorilor de la început de drum reprezintă doar 55% din venitul mediu al celor cu studii. Potrivit lui Totyik, forţa de absorpţie a sferei competitive este puternică şi de aceea nimeni nu se va angaja profesor de informatică pentru un salariu brut de 390.000 forinţi, dacă poate câştiga chiar şi peste un milion de forinţi la o firmă IT.

Mulțimea mobilizată în România este de invidiat a mai spus sindicalistul maghiar, dar a precizat că în România nu există nicio lege care să restricționeze dreptul la grevă. Întrebat de jurnaliștii maghiari dacă această lege este, într-adevăr, cauza apatiei care predomină în Ungaria, a răspuns că şi legea grevei este un factor limitativ clar, dar, în
același timp, celălalt factor – despre care consideră că guvernul știe foarte bine – contribuie şi mai mult în sensul că, cu cât așezarea este mai mică, cu atât este mai scăzută disponibilitatea de a intra în grevă.

”Şi există două motive: unul este că în aceste aşezări mici chiar și acest salariu mizerabil este un salariu râvnit. Trebuie să fii foarte hotărât ca să te alături grevei, deoarece societatea locală are un dispreț destul de serios cu privire la acest aspect. Celălalt motiv este că în aceste așezări defavorizate atașamentul faţă de locul respectiv este stăpânul. Dacă colegii noștri și-ar vinde proprietățile pentru a se muta la Budapesta sau la reședința de județ, unde piața muncii le oferă oportunități mai bune, prețul locuinţei lor vândute ar fi doar o cincime, o șesime din prețul unei noi locuinţe în capitală sau în oraşele mai mari”, a explicat preşedintele sindicatului.

Tamás Totyik a mai amintit că un alt factor este şi faptul că, în pofida actualei situaţii, unele cadre didactice simpatizează cu partidele de guvernământ şi pentru ei nu contează care sunt condițiile de muncă și de viață, ei acceptă chiar statutul defavorizat de angajat și refuză să participe la mişcări sindicale pentru ca gestul lor să nu fie considerat drept o mișcare antiguvernamentală.