Grup de lucru al societății civile, pentru prevenirea exploatării și abuzului sexual al copiilor în mediul online. Care sunt principalele rețele folosite de adolescenți și cum devin vulnerabili

Adolescenții și copiii care cad pradă agresorilor sexuali reprezintă o realitate gravă relevată de statistici, atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ. Există multe lucruri de reglat din punct de vedere al legislației, dar și din punct de vedere al mentalității și educației. Asociația eLiberare, o mișcare socială înființată pentru a opri traficul de persoane și exploatarea sexuală în România, a prezentat oficial luni, 6 martie, Grupul de Lucru pentru prevenirea abuzului sexual al copiilor în mediul online.

Grupul va încerca să genereze soluții legislative de modificare și completare a Codului Penal și a legislației conexe pentru a include prevederi specifice pentru incriminarea exploatării și abuzului copiilor din mediul online și pedepse corespunzătoare.

Inițiativa formării acestui grup aparține Platformei ProTECT, coaliție de 23 de organizații care aduce la un loc profesioniști din diferite domenii de activitate, de la parlamentari până la profesioniști în drept (avocați, juriști etc), profesioniști din mediul academic, instituții naționale sau locale și reprezentanți ai societății civile care lucrează direct cu copii, cu minori și cu victimele.

Reprezentanții acestor organizații au plecat de la o situație îngrijorătoare, înregistrată și de statistici. Spre exemplu, în 2022, au fost înregistrate aproape 300 de cazuri de pornografie infantilă la nivelul a 40 de direcții județene de protecție a copilului.

„Grupul a pornit de la o nevoie identificată de către mai multe organizații din cadrul Platformei ProTECT: reglementarea inadecvată și insuficientă a infracțiunilor de abuz și exploatare sexuală online a copiilor.

Deși toți suntem de acord că pornografia infantilă este o formă de abuz asupra copiilor, cum specifică și Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile, în legislația noastră această infracțiune este reglementată în Codul penal ca «infracțiune împotriva ordinii și liniștii publice».

O documentare făcută de asociația eLiberare arată că, în anul 2022, la nivelul a 40 de direcții generale pentru asistență socială și protecția copilului (din cele 46 existente) au fost înregistrate 292 de cazuri de pornografie infantilă”, a explicat Loredana Urzică-Mirea, director executiv eLiberare.

În momentul de față, din Grupul de Lucru fac parte parlamentari, avocați, consilieri juridici, un judecător, reprezentanți ai Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, ai Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate, asistenți sociali și profesori universitari.

În perioada următoare, vor avea loc întâlniri lunare, online, fizic sau hibrid în diferite regiuni din țară.

Adolescenții, cei mai vulnerabili în fața abuzatorilor sexuali

Un studiu targetat, realizat de iZi Data, la solicitarea asociației eLiberare și cu finanțare a Ambasadei Britanice la București, în rândul tinerilor de 15 – 25 ani care utilizează internetul, arată că adolescenții sunt cei mai vulenerabili.

„Numeroase percepții și comportamente online ale adolescenților și tinerilor îi fac vulnerabili în fața traficanților de persoane și a abuzatorilor sexuali, cu precădere a celor care folosesc metoda Loverboy”, arată studiul.

„Este foarte important să înțelegem ce fac tinerii online și ce percepții au asupra unor subiecte, care reprezintă punctele prin care un traficant sau un abuzator sexual poate intra în viața lor, pentru a lua măsurile necesare pentru a-i proteja.

Informațiile pe care ni le oferă studiul sunt relevante pentru adolescenți și tineri, pentru că, dacă înțeleg anumite riscuri, se pot feri de pericole.

Pentru părinți și școală, care pot să acționeze pentru a-i face conștienți de vulnerabilități și pentru a-i educa.

Pentru cei care au în grijă copii și tineri vulnerabili, cu măsuri de protecție specială.

Pentru cei care construiesc și implementează politici publice, pentru că pot să vadă cum să gândească instrumentele pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane”, a spus Loredana Urzică Mirea.

Cercetarea are atât o componentă calitativă, desfășurată în 2022, cât și una cantitativă.

„Am urmărit să înțelegem, prin cercetare, comportamentele și percepțiile care îi expun pe adolescenți și tineri la riscurile din mediul online.

Am optat pentru o metodologie mixtă, atât calitativă (focus grupuri și interviuri), cât și cantitativă – pe un eșantion reprezentativ la nivel național (urban+rural), pentru segmentul de vârstă 15-25 de ani.

În etapa calitativă, am cuprins și perspectiva părinților, primul reper când vine vorba despre grija față de adolescenți și tineri.

Totuși, decalajul dintre generații se adâncește în contextul riscurilor din mediul online.

Dacă în trecut regulile erau simple și clare – nu vorbești cu străini pe stradă, vii acasă când se aprind felinarele stradale – acum distanța fizică furnizată de ecrane dă senzația unui paravan și a unei percepții de falsă siguranță.

Aș putea spune că tinerii sunt poate chiar mai conștienți decât părinții lor despre riscurile din online, însă, paradoxal, nu consideră că li se poate întâmpla ceva rău tocmai lor”, a explicat Silvia Luican, fondatoare iZi Data.

În Grupul de Lucru se pot înscrie persoane din profesiile juridice (avocați, judecători, procurori), reprezentanți ai organelor de cercetare penală, instituții cu atribuții directe în protecția copiilor, reprezentanți ai ONG-urilor ce lucrează în domeniu, cadre didactice care pot contribui la înțelegerea cuprinzătoare a problemei în România, precum și tineri sau reprezentanți ai acestora.

Înscrierile se fac până pe 10 martie 2023, la adresa de email mirabela@eliberare.com, cu menționarea numelui, poziției, organizației sau instituției, precum și a numărului de telefon.

Percepția cu privire la riscurile presupuse de internet

Rezultatele studiului arată că adolescenții sunt conștienți de riscurile pe care le presupune internetul, în mare măsură.

Cu toate acestea, conștientizarea cu privire la problema traficului de ființe umane este scăzută. Doar jumătate dintre respondenți consideră că internetul este nesigur pentru fete, în timp ce statisticile arată că 9 din 10 victime ale traficului de ființe umane sunt fete și femei.

Studiul realizat la solicitarea asociației eLiberare mai arată că topul riscurilor percepute în mediul online este următorul:

• escrocheriile – 77%;
• capcanele întinse de necunoscuți – 61%;
• ușurința de a trimite jigniri – 60%.

  – 50% consideră că mediul online este nesigur pentru fete (56% dintre fete au această părere, vs 40% băieți). 24% consideră că internetul e nesigur pentru băieți
  – 56% dintre respondenți sunt de părere că online-ul este nesigur pentru adolescenți, iar procentul crește odată cu grupele de vârstă (57% printre cei de 18 – 21 ani și 63% printre cei de 22 – 25 ani)

Doar 41% dintre respondenți au auzit și știu despre ce este vorba în cazul metodei Loverboy, fără diferențe semnificative între genuri sau grupe de vârstă

Doar un procent de 36% au auzit și știu despre ce este vorba în cazul celor care cer poze sexy online pentru a le vinde

Cât despre cei care cer servicii sexuale (videochat pe internet), 45% au auzit astfel de situații și știu despre ce e vorba, iar 14% cunosc și cazuri.

Mixul de timp petrecut online și aplicațiile utilizate

Timpul petrecut pe internet este consistent destul de mare: 4,4 ore în medie și asta generează o marjă de expunere mai mare.

Accesul se face de pe telefoane personale, așadar fără ca un adult să poată supraveghea interacțiunile.

Aplicațiile preferate de adolescenți și de tineri sunt și cele folosite de traficanți. Pentru aceștia, Instagram este în top.

Și aplicațiile de nișă sunt utilizate de traficanți, iar acolo accesul unui părinte, pentru supraveghere și protecție, este și mai limitat.

Telefonul personal este principalul dispozitiv folosit când vine vorba despre utilizarea internetului – 97% dintre respondenți, urmat de laptop/ PC personal – 60%.

YouTube este cea mai utilizată aplicație în rândul tinerilor (76%), urmată imediat de WhatsApp (75%), Instagram (74%), Facebook (66%) și TikTok (59%)

Există preferințe și pentru aplicațiile de nișă: 14% – Discord, 7% Minecraft, 7% Roblox, 5% Fortnite, 5% Zenly, primele patru fiind mai utilizate de băieți decât de fete.

Stima de sine și percepția cu privire la complimente

Analiza este deosebit de complexă și vizează inclusiv aspecte mai greu de intuit, cum ar fi stima de sine.

Persoanele cu stimă de sine scăzută, nesigure sau complexate de aspectul fizic, sau cu un istoric de traume în familie sunt mai predispuse să cadă în capcana traficanților, arată studiul.

Și asta pentru că persoanele din această categorie se poziționează în relație într-un mod care să compenseze exact ce le lipsește din punct de vedere emoțional.

În prima etapă a racolării, ei se poartă frumos cu victimele, ca adevărate persoane de încredere, le identifică nevoile emoționale.

Studiul iZi Data arată că pentru 83% dintre respondenți, cea mai importantă persoană de la care le place să primească complimente este iubitul/ iubita.

Ori, într-o relație cu un traficant, această preferință devine o vulnerabilitate majoră: complimentele sunt un instrumente pentru atragerea și cucerirea victimei.

Preferința pentru persoana iubită într-un procent mai mare decât pentru propria familie poate fi o altă vulnerabilitate în contextul în care potențiala victimă începe să fie izolată de părinți și cercul de siguranță.

Chiar dacă la nivel declarativ tinerii pot spune că se simt bine în pielea lor, nevoia de admiratori în mediul online există și ea este exploatată de traficanți.

Date relevante în privința comportamentului generat de stima de sine scăzută

• 83% – cea mai importantă persoană de la care le place să primească complimente este iubitul/a, urmat/ă de părinți – 75%
• 79% spun că se simt bine în propria piele; doar 16% afirmă că folosesc filtre de înfrumusețare pe social media.
• Totuși, 60% spun că ar vrea să fie mai slab/ă; tonifiat/ă; să arate mai bine la corp
• 63% spun că au puțini sau nu prea au admiratori; 37% – au destul de mulți sau foarte mulți admiratori. Mai puțini băieți (30%) decât fete (42%) cred că au destul de mulți sau foarte mulți admiratori.

Studiul mai urmărește atitudinea față de discuții cu persoane străine pe internet, atitudinea față de relații la distanță, plecarea în străinătate, la iubit, atitudinea privind mutatul la partener în străinătate sau percepția față de activitatea cu conținut sexual pe net.

O altă problemă care apare este gradul ridicat de acceptare și de normalizare a transmiterii de imagini cu conținut sexual pe net, între parteneri.

Acest lucru îl face vulnerabil pe proprietarul pozelor, care, într-o relație de tip Loverboy, este șantajat cu imaginile respective.

Vizionarea de conținut pornografic este considerată o practică frecventă, ceea ce poate contribui la normalizarea cererii de servicii sexuale online și la normalizarea abuzului sexual.

De asemenea, există o percepție destul de largă cu privire la faptul că multă lume este activă pe Only Fans, unde conținutul sexy este remunerat. Din nou, acest tip de normalizare poate duce la desconsiderarea personalității umane și la prezentarea femeilor și fetelor drept marfă.

În plus, normalizarea tranzacției sex-beneficii creează un mediu propice traficanților care folosesc metoda Loverboy.

Argumentul că „multă lume o face” poate să devină unul dintre instrumentele de convingere a victimei să accepte să ofere servicii sexuale contra cost pentru traficant.

Din acest punct de vedere, 63% dintre respondenți consideră că multă lume oferă favoruri sexuale contra beneficii materiale, din care 8% consideră că e un comportament tolerabil, iar 55% consideră că, din contră, nu este.

Cum funcționează metoda Loverboy

Din cercetarea calitativă făcută pe un grup de tinere care au trecut prin „experiența” Loverboy, a reieșit următorul tablou:

Factorii care le-au atras în situația de risc: curiozitate, dorință de experimentare; dorința de validare; vulnerabilitate emoțională, sentimentul de a nu fi înțeles; relații disfuncționale acasă, nevoie de refugiu;

Factorii care le-au convins să accepte diverse cereri: atitudine empatică, deschidere, ascultare; răbdare; persoană de același sex – faptul că interacțiunea (teoretic) a fost tot cu o fată i-a dat încredere că nimic rău nu se poate întâmpla;

Ce li s-a întâmplat: cerere de poze sau video-uri nud; video call „deocheat” – care a fost filmat; amenințări că respectivele materiale vor fi făcute publice;

Cum au reacționat: reacția spontană a fost să blocheze respectivul cont, cu speranța că toată povestea se va termina așa.

Teama de respingere, de consecințe nefavorabile, că vor fi judecate și neînțelese, împreună cu neîncrederea în părinți și autorități le-au împiedicat să vorbească cu apropiații și să sesizeze abuzul.

Grupul de lucru creat de asociație va aborda multe dintre aceste aspecte, inclusiv din punct de vedere legislativ și educațional.