Grupul parlamentar al stângii radicale Franța Nesupusă va depune o propunere de rezoluție în Adunarea Națională pentru destituirea președintelui Emmanuel Macron

Lidera grupului Franța Nesupusă (LFI), Mathilde Panot, consideră că acesta este un „răspuns politic pe măsura acaparării anti-democratice a puterii pe care președintele Republicii este în curs de a o realiza” și „pe măsura independenței de care Parlamentul trebuie să dea dovadă în fața unui președinte care lovește din ce în ce mai tare ca un autocrat”.

Mathilde Panot a explicat că această rezoluție va fi semnată și de alți parlamentari, nu doar de cei din grupul LFI, și va avea ca scop „o dezbatere privind comportamentul periculos și nereglementar al președintelui Republicii”.

„Președintele Republicii a pierdut alegerile de două ori și acum se vede nevoit să își formeze propriul guvern”, afirmă deputata Panot.

Grupul LFI, cel mai numeros din cadrul Noului Front Popular (NFP, alianța stângii) cu 72 de deputați, îi reproșează președintelui Macron că a refuzat să o numească pe Lucie Castets, candidata propusă de NFP în funcția de prim ministră.

NFP s-a situat pe primul loc după alegerile legislative anticipate din 30 iunie și 7 iulie, dar a obținut doar 193 de deputați din totalul de 577, departe de majoritatea absolută de 289 în Adunarea Națională.

Președintele Macron a declarat că nu o poate numi pe Lucie Castets deoarece un guvern al stângii ar fi răsturnat imediat printr-o moțiune de cenzură de celelalte forțe din Adunarea Națională – Ensemble (Împreună, centru, pro-prezidențial) cu 166 de deputați, Reunirea Națională (RN, dreapta populistă) 143 de deputați și Dreapta Republicană (LR, centru dreapta) 47 de deputați.

La aproape două luni de la alegeri, președintele Macron încă nu a numit un prim ministru și continuă consultările cu partidele parlamentare, dar nu se întrevede niciun nume care să întrunească o susținere majoritară. Potrivit Constituției, președintele nu are drept să dizolve Adunarea Națională mai devreme de un an de la scrutin, adică înainte de 7 iulie 2025.

“Președintele Republicii nu poate fi demis decât în caz de încălcare a obligațiilor sale, incompatibilă în mod vădit cu exercitarea mandatului său. Punerea sub acuzare este pronunțată de Parlament, constituit ca o Înaltă Curte… Deciziile luate în temeiul prezentului articol necesită o majoritate de două treimi din membrii Adunării în cauză sau ai Înaltei Curți.” prevede articolul 68 al Constituției.

Propunerea de destituire înaintată la LFI nu are însă nicio șansă să fie adoptată, chiar dacă ar fi sprijinită de toți parlamentarii stângii, care sunt minoritari atât în Adunarea Națională cât și în Senat.