Grupul Sarantis (care în România deține fabricile Olympos), vrea să investească într-o crescătorie de insecte comestibile / Investiția preconizată, 1,5 miliarde de euro

Compania multinațională de produse de larg consum Sarantis (de origine greacă, care în România deține fabricile Olympos), vrea să investească într-o crescătorie de insecte comestibile, relatează www.ot.gr. Investiția anunțată se ridică la 1,5 miliarde de euro

Cu puțin timp înainte de Crăciun, cei șase copii ai fraților Dimitris (Takis) și Michalis Sarantis au înființat o nouă companie, Nutribugs SA. Noua companie este interesată de domeniul reproducerii insectelor pentru producția de hrană pentru animale.

Numele start-up-ului poate să nu însemne nimic pentru cei mai mulți, dar pentru cunoscători dezvăluie un „zumzet” inovator. Bâzâitul pe care îl fac muștele, greierii, lăcustele și alte insecte care sunt folosite pentru a produce hrană pentru animale, dar și hrană pentru consum uman, datorită conținutului ridicat de proteine.

Noua generație a familiei Sarantis, care acum „conduce” grupul Hellenic Dairies cu mărci precum Olympos, Rodopi, Tyras, Agno, Doumbia și Kliafa, ridică ștacheta, intuind perspective nu doar în domenii tradiționale, ori în aliment, precum feta și halloumi, ci și în așa-numitul „aliment nou”.

Obiectul noii firme a familiei Sarantis

Scopul noii societati cu un capital social de 25.000 euro este producerea de produse necomestibile derivate din animale de ferma n.d.c.a. (n.a.s. nespecificate în altă parte), producția de produse comestibile derivate din animale de fermă n.c.a., precum și servicii de cercetare și dezvoltare experimentală în biotehnologia agricolă.

În ceea ce privește managementul, președintele și directorul general este fiul lui Takis Sarantis, Stelios, în timp ce vicepreședinții sunt verișoara lui omonimă și verișoara lui Zoe, copiii lui Michalis Sarantis, precum și fratele său Giorgos Sarantis. În locul membrilor Consiliului Director cei doi copii mai mici sunt Marina, fiica lui Takis și Michalis junior, fiul lui Michalis.

Interes crescut pentru investiții

Deși Grecia, în raport cu Franța, Belgia, Țările de Jos, Germania și chiar Polonia, este destul de în urmă în ceea ce privește creșterea intensivă și automată a insectelor în principal pentru producția de hrană pentru animale, interesul investițional nu lipsește, dimpotrivă, a crescut, după cum spun jucătorii din piață.

Cu toate acestea, în ciuda faptului că au fost adoptate directivele comunitare relevante, persistă problemele precum faptul că până astăzi în Grecia nu există specificații pentru instalațiile de creștere a insectelor, nici KAD (Numărul de cod de activitate) relevant pentru ca aceste insecte să fie procesate.

În direcția stabilirii cadrului instituțional necesar pentru creșterea insectelor pentru hrana animalelor, discuțiile dintre comunitatea științifică și Ministerul Dezvoltării Rurale și Alimentației de competență continuă și conform informațiilor sunt pe cale de finalizare.

De menționat că creșterea alternativă a animalelor cu insecte și/sau cu făină de insecte nu este ceva nou în domeniul zootehniei și acvaculturii.

Deja în 2017, Comisia a aprobat utilizarea entomo-proteinei în hrana peștilor, în timp ce în august 2021 a dat undă verde utilizării acesteia ca hrană pentru păsări și porci, dar nu și pentru rumegătoare.

Insectele permise a fi folosite în hrana animalelor sunt musca neagră de așternut Hermetia illucens, musca comună de casă Musca domestica, gândacul mare de făină Tenebrio molitor, gândacul mic de făină Alphitobius diaperinus, greierul de casă Acheta domesticus, greierul negru pătat Grylodes sigillatus, agrodieta greierul Gryllus assimilis, o specie de lăcustă, Locusta migratoria, precum și viermele de mătase Bombyx mori.

În ceea ce privește consumul uman, Uniunea Europeană a aprobat patru specii de insecte: Tenebrio molitor, Alphitobius diaperinus, Acheta domesticus și Locusta migratoria, care pot fi folosite fie ca făină de insecte, fie integrale sau părți ale acestora.

Investiții de 1,5 miliarde euro

Susținătorii creșterii industriale a insectelor ca hrană pentru animale susțin că acestea sunt veriga lipsă în economia circulară, deoarece în acest fel se pot produce cantități uriașe de proteine cu mai puține emisii de gaze cu efect de seră decât, de exemplu, cu soia și făină de pește. Acest lucru se datorează faptului că este necesar un spațiu minim și un consum minim de apă și hrană, în timp ce produsele secundare ale creșterii insectelor pot fi transformate în îngrășământ.

Nu este o coincidență atunci că, pe baza datelor de la Platforma Internațională a Insectelor pentru Alimente și Furaje pentru Animale (IPIFF) s-au investit deja 1,5 miliarde. euro de la companiile membre, în timp ce se preconizează crearea a 30.000 de locuri de muncă directe până în 2030.

Mănâncă europenii insecte?

Totuși, în general, insectele ca „aliment nou” nu au câștigat încrederea europenilor, deși mulți sunt conștienți de potențialele beneficii (valoare nutritivă și metoda de producție ecologică).

Consumatorii maghiari sunt mult mai negativi față de consumul de insecte decât media europeană, în timp ce românii au aceeași atitudine. Italienii au o acceptare mai scăzută în privința alimentelor proteice alternative bazate pe insecte în comparație cu consumatorii din Belgia sau Danemarca. În schimb, Elveția este prima țară care permite vânzarea de insecte ca produse alimentare.

Cu toate acestea, potrivit cercetărilor efectuate de Platforma Internațională de Insecte pentru Alimente și Furaje, suplimentele nutritive consumate de cei care fac sport sunt printre cele mai atractive produse alimentare îmbogățite cu insecte, 71% dintre participanți spunând că le-ar alege.

Iar motivul este conținutul lor bogat în vitamine și minerale (71%) în raport cu cantitățile mari de proteine pe care le conțin (29%). Bărbații care fac sport în mod regulat (76%) au mai multe șanse să încorporeze produse alimentare cu ingrediente din insecte în dieta lor, comparativ cu femeile (65%) din același grup.

Conform rezultatelor sondajului, majoritatea (peste 70%) participanților din toate țările care au încercat produse alimentare cu ingrediente din insecte și-au evaluat gustul ca fiind „bun” sau „foarte bun”, belgienii dând cel mai mare rating, urmați de francezi. . Factorul decisiv pentru alegerea alimentelor îmbogățite cu insecte este gustul, 71% dintre participanți confirmând acest lucru, beneficiile pentru sănătate fiind pe locul al doilea (47%), urmate îndeaproape de preț (45%). Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 3.000 de persoane de pe cele mai mari piețe europene: Germania, Franța, Italia, Suedia, Polonia și Belgia.