Grupul ţărilor ‘frugale’ propune scăderea valorii pachetului de relansare la 700 de miliarde euro – jumătate granturi, jumătate împrumuturi

Olanda, Austria, Suedia şi Danemarca, aşa-numitul grup al ţărilor ‘frugale’, au sugerat duminică seară, în reuniunea specială a Consiliului European de la Bruxelles, o scădere a valorii pachetului general de relansare economică de la 750 de miliarde de euro la 700 de miliarde de euro, în scopul deblocării discuţiilor dintre liderii statelor membre, au declarat diplomaţi europeni pentru dpa.

Potrivit propunerii, jumătate din aceste 700 de miliarde de euro ar urma să fie plătite ca granturi, iar cealaltă jumătate ca împrumuturi.

Propunerea iniţială a Comisiei Europene pentru relansarea economiei europene afectate de pandemia de COVID-19 prevedea o valoare totală a pachetului de 750 de miliarde de euro, dintre care 250 de miliarde euro ca împrumuturi şi 500 de miliarde de euro ca granturi.

Sâmbătă, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a propus ca valoarea pachetului general de relansare economică prezentat de executivul comunitar să rămână neschimbată, dar valoarea împrumuturilor să crească de la 250 la 300 de miliarde de euro, iar cea a granturilor să scadă de la 500 la 450 de miliarde de euro.

Pe de altă parte, preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a afirmat că este mai bine ca liderii statelor UE să agreeze un pachet financiar ambiţios pentru blocul comunitar decât să obţină un acord rapid cu orice preţ.

”În mod ideal, acordul liderilor ar trebui să fie ambiţios în termeni de amploare şi compoziţie a pachetului, în mare de-a lungul liniilor a ceea ce a fost propus de Comisie”, a declarat duminică Lagarde pentru agenţia de presă Reuters.

”Din perspectiva mea, este mai bine să se agreeze un instrument ambiţios de-a lungul acestor linii, chiar dacă asta ia puţin mai mult timp. Aş spera ca liderii să cadă de acord asupra a ceva care este mai degrabă ambiţios decât rapid”, a explicat şefa BCE.

Summitul special al UE era prevăzut să se încheie sâmbătă, dar lipsa unui acord între Cei 27 a dus la prelungirea cu o zi a reuniunii la nivel înalt de la Bruxelles.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că liderii celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene îşi doresc un acord cu privire la planul de relansare economică postcoronavirus, dar mai este mult de negociat pentru că sunt teme „foarte complicate”.

„Vestea bună, după părerea mea, este că toată lumea îşi doreşte să ajungem la un acord, dar de acolo până la acordul propriu-zis se pare că mai este mult de negociat, sunt teme foarte complicate, ca să se înţeleagă de ce nu s-a ajuns încă la un acord. Nu se discută doar despre cuantum, despre sume, se discută, spre exemplu, foarte aprins despre proporţia între granturi, adică fonduri, practic, nerambursabile şi împrumuturi pentru fiecare ţară şi suma totală. Se discută foarte intens despre condiţiile de acordare a acestor sume, aşa-numitele condiţii de gestionare sau de guvernanţă a fondurilor, unde, sigur, unii doresc o abordare mai lejeră, mai bazată pe abordări naţionale, alţii îşi doresc un control foarte strict din partea Consiliului sau din partea Comisiei, deci problemele sunt complicate”, a declarat Klaus Iohannis, duminică, aflat la Bruxelles la reuniunea liderilor celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene unde se poartă discuţii pe tema planului de relansare economică postcoronavirus.

Şeful statului a adăugat că, pe de altă parte, pentru acordarea fondurilor europene, „foarte multe state solicită o legătură strânsă cu verificarea statului de drept, aceasta reprezentând „o temă care a dus la multe discuţii”.

„Ca o notă, pentru România, statul de drept nu este o problemă şi nu ne opunem unei legături, fiindcă, din fericire, tema statului de drept a fost rezolvată în sens pozitiv prin referendumul de anul trecut şi prin schimbările politice care s-au făcut. Deci, iată, la acest capitol stăm bine”, a susţinut Iohannis.

El a spus că negocierile vor continua şi în cursul zilei de duminică şi a precizat că pentru România temele sunt aceleaşi, fonduri mai multe pe coeziune şi agricultură, precum şi pentru revigorare economică.

„Deocamdată se negociază şi astăzi în formate mai mici, urmând ca peste puţin timp să începem un nou plen, să verificăm în ce măsură putem să facem progrese şi în ce măsură poziţiile statelor membre şi ale grupurilor se pot apropia şi, în final, armoniza. Pentru România, pentru mine, pentru echipa cu care am venit aici, în continuare temele prioritare sunt aceleaşi. Avem absolută nevoie de fonduri consistente, substanţiale, avem nevoie de bani pe coeziune, pentru multele proiecte de autostrăzi, căi ferate, spitale, şcoli şi aşa mai departe, avem nevoie de fondurile pentru agricultură, fără ele este aproape imposibil de imaginat cum ar arăta agricultura în România, dar, evident, avem nevoie de fonduri substanţiale pentru revigorare economică. Şi, în afară de asta, pentru mine şi pentru noi, în general, o flexibilitate rezonabilă între fonduri şi felul în care se gestionează fondurile este vitală”, a subliniat Iohannis.

Preşedintele a precizat că, până la acest moment al negocierilor, lucrurile pentru România „s-au negociat, s-au mişcat într-un mod rezonabil”, dar „la negocieri, până nu s-a negociat tot, nu s-a negociat nimic”.

„Sunt moderat optimist, avem încă o şansă şi cred că astăzi este ziua decisivă, când ne vom da seama dacă putem acum, în această sesiune, să ajungem la un acord sau dacă trebuie să revenim peste câteva săptămâni pentru a relua aceste înţelegeri. Important, totuşi, după părerea mea, este că toată lumea îşi doreşte acest acord. Toată lumea îşi doreşte şi a înţeles că este nevoie de legătura între bugetul multianual şi fondul de relansare economică. Deci, continuăm cu a treia zi şi cu siguranţă şi cu a treia noapte de negocieri”, a mai spus Iohannis.

Foto: Klaus Iohannis se salută cu premierul olandez, Mark Rute, la Consiliul european / Sursa: presidency.ro