Guvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei critică politica economică a Guvernului de la Budapesta: Statul investește în fier și beton, nu în abilități, instituții și creiere

Statul investeşte în „fier şi beton”, nu în abilităţi, instituţii şi creiere, a scris György Matolcsy, guvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei (MNB), în articolul său săptămânal din publicaţia online „Magyar Nemzet”, criticând structura investiţiilor publice şi aducând argumente împotriva deficitului bugetar ridicat, transmite MTI, citată de Rador.

Oare are nevoie economia Ungariei de un deficit bugetar de 5,9% în 2022, în condiţiile în care PIB-ul se redresează în semestrul doi al acestui an? Potrivit băncii centrale, nu. Mai mult decât atât, pentru o redresare deplină, adică pentru a ajunge din nou la un echilibru, vor fi necesare un deficit de aproximativ 3% şi o scădere dinamică a ratei datoriei publice, deja din anul 2022.

Fără acestea vom avea parte de un paradox al redresării: cu cât statul va cheltui mai mult şi va deveni mai îndatorat, cu atât mai devreme se va lovi de probleme de finanţare, a scris guvernatorul băncii centrale. Adevărata dispută este dacă trebuie continuată actuala cale, în mare parte extensivă, sau trecerea

la o nouă cale, care se bazează pe know-how, ceea ce ar asigura o recuperare durabilă. Nu este vorba doar despre anul 2022, ci despre întreg deceniul de după 2020. Trecerea la o nouă cale ar fi îngreunată, dacă şi după relansare vom continua politica de investiţii publice, în care trei sferturi din resurse se duc în construcţii, în loc să trecem la investiţii în know-how, accentuează guvernatorul MNB.

Acesta este încă un motiv pentru care este necesară modificarea bugetului de stat pentru anul 2022, deja adoptat, scrie György Matolcsy. Explicând în detaliu argumentele sale, guvernatorul susţine că este greşit şi nesustenabil, din mai multe puncte de vedere, că la baza deficitului bugetar de 5,9% pentru anul viitor se află volumul de investiţii publice de 7,1% din PIB. György Matolcsy critică, în special, faptul că în volumul de investiţii, una din cea mai scăzută rată este cea a investiţiilor „inteligente”, care sunt necesare pentru o creştere intensivă a cunoştinţelor.

Guvernatorul atrage atenţia că ponderea investiţiilor în construcţii este de 50%. În plus, între 2017 şi 2020, Ungaria a înregistrat cea mai mare pondere a investiţiilor în construcţii dintre toate statele membre ale UE, astfel că la baza creşterii ratei investiţiilor se află aceste tipuri investiţii, şi nu cele „inteligente”.

Dintre cele 27 de state membre ale UE, Ungaria înregistrează ponderea cea mai mare a investiţiilor publice, însă trei sferturi dintre acestea sunt investiţii în construcţii. Statul investeşte în „fier şi beton”, nu în abilităţi, instituţii şi creiere, conchide guvernatorul MNB. György Matolcsy subliniază, de asemenea, că în ciuda proporţiei mari a construcţiilor finanţate de stat, capacităţile de construire sunt reduse, astfel că activitatea de investiţii a statului stimulează inflaţia în acest sector şi pe piaţa materialelor de construcţii.

El mai avertizează că în 2019 şi în 2020 creşterea investiţiilor guvernamentale raportate la PIB, respectiv rata ridicată a investiţiilor, au fost generate, în mare parte, de creşterea preţurilor. Rata ridicată de investiţii devine, prin urmare, una virtuală şi nerealistă, subliniază guvernatorul MNB.

Sursa: MTI/ Rador / Traducere: Andrei Demény

Sursa Foto: budapestbeacon.com