Guvernul Austriei, criticat pentru Schengen. Cercetători austrieci: Veto-ul austriac împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen este lipsit de viziune

”Veto-ul austriac împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen este lipsit de viziune”, susțin doi cercetători austrieci într-un comentariu publicat de ziarul Die Presse. Sophia Beiter și Sebastian Schäffer, de la Institute for the Danube Region and Central Europe, susțin că strategia guvernului Nehammer dăunează atât Austriei, cât și UE.

Cele mai importante idei din articol:

În situația politică globală actuală, poate părea ciudat să descriem aderarea României și Bulgariei la Schengen ca fiind una dintre cele mai presante probleme ale timpului nostru. Având în vedere complexitatea provocărilor multiple – pandemie, război, inflație – problema este de-a dreptul simplă: ambele țări îndeplinesc criteriile de aderare încă din 2011, dar aderarea lor la spațiul Schengen a eșuat în cele din urmă din cauza veto-ului guvernului de la Viena.

Într-o chestiune atât de importantă precum protecția frontierelor externe, suveranitatea națională poate fi cu siguranță considerată ca fiind de primă importanță, dar tocmai acest lucru lipsește în problema actuală – și anume o frontieră externă. Austria este înconjurată de membri ai Acordului Schengen. Cifrele ridicate de azil comunicate de la Viena la Sofia și București ca motiv al obiecției nu au fost cu adevărat convingătoare anul trecut, deoarece Croația a primit aderarea prin aceeași decizie. Comparativ cu anul 2022, cererile de azil au scăzut cu 40%, iar, potrivit ambasadei României, doar 2% dintre solicitanții de azil din Austria vin prin România.

La Viena, sistemul Schengen stricat este folosit pentru a justifica menținerea dreptului de veto. La un eveniment organizat de Institutul pentru Regiunea Dunării și Europa Centrală (IDM) privind viitorul spațiului Schengen, șeful de secție Georg Stillfried, de la Ministerul de Externe, a subliniat că unsprezece din cele 27 de state participante (Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein, care nu sunt membre UE, participă și ele, în timp ce Cipru și Irlanda, membre UE, nu) au reintrodus controalele la frontierele interne. Deși acest lucru este adevărat, acestea nu sunt comparabile cu cele de la frontierele externe. În cadrul aceluiași eveniment, ambasadorul român Emil Hurezeanu a sugerat că țara sa ar trebui să fie inclusă în acord. Controalele la frontierele interne ar putea fi introduse imediat după aceea.

Realitatea de la frontierele externe ale spațiului Schengen este însă mai gravă.

În medie, camioanele așteaptă șase ore la frontiera româno-bulgară, a remarcat ambasadorul bulgar Desislava Naydenova-Gospodinova în timpul discuției de la IDM. Între Austria Superioară și Bavaria durează 20 de minute. Acest lucru nu este numai rău pentru mediu, ci și costă bani și scumpește mărfurile.

Veto-ul împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen este lipsit de viziune și din alte motive. Relațiile economice bune dintre Austria și cele două țări riverane Mării Negre vor fi îngreunate în mod inutil. Acesta este și punctul de vedere al WKÖ, potrivit unei declarații de pe site-ul său. În plus, România va deveni cel mai mare producător de gaze din cadrul UE începând cu 2027. OMV este implicată și în proiectul „Neptun Deep”. În condițiile în care relațiile diplomatice rămân tensionate, acesta ar putea fi pus sub semnul întrebării.

Ei încă mai discută, chiar glumesc, unul cu celălalt, dar dacă blocada continuă, există amenințarea unor consecințe mai mult decât economice. Euroscepticismul și frustrarea, în special în rândul alegătorilor mai tineri, ar putea da un nou impuls populiștilor la viitoarele alegeri europene de anul viitor. Iar în Austria și în România, vor avea loc alegeri la nivel național și în 2024.

Bulgaria, pe de altă parte, are deja alegeri în spate. În urma alegerilor parlamentare din primăvara anului 2023, un guvern proeuropean se află la putere din iunie. Există puțină încredere între partenerii de coaliție GERB și PP-DB, care au două obiective principale: Ei doresc să conducă țara atât în euro, cât și în spațiul Schengen în viitorul apropiat. Sprijinul continuu pentru cursul proeuropean al Bulgariei a fost evident și în recentele alegeri locale. Nici stânga pro-rusă, nici dreapta naționalistă nu au reușit să obțină câștiguri semnificative. Cu toate acestea, în absența unor progrese în direcția aderării la euro și la Schengen, va fi dificil să se mențină stabilitatea guvernului din cauza unor dispute interne majore în cadrul coaliției și a unei posibile scăderi a sprijinului popular.

Integrarea europeană necesită mai mult decât simple anunțuri. Este nevoie urgentă de rezultate concrete. Aderarea Bulgariei și a României la Schengen este un pas cu risc relativ scăzut și cu o putere simbolică relativ mare – spre deosebire, de exemplu, de aderarea noilor țări candidate la UE. Tocmai de aceea, aceasta este una dintre cele mai presante probleme ale timpului nostru.

Polițiștii de frontieră de la frontierele externe merită să li se acorde încrederea pe care o arată cifrele Comisiei Europene. După cum a declarat șeful de unitate al Direcției Generale responsabilă cu guvernanța Schengen, Tom Snels, în timpul discuției: „Avem nevoie de mai multe politici bazate pe fapte în loc de politici bazate pe fapte”.

Potrivit premierului bulgar Nikolai Denkov, aderarea României și Bulgariei la Schengen ar putea chiar să consolideze frontierele externe ale UE. În urma vizitei sale la Viena în octombrie 2023 și a unei întrevederi cu cancelarul federal Karl Nehammer, în timpul căreia acesta din urmă a continuat să insiste asupra unei reforme a sistemului Schengen înainte de orice extindere, Denkov a subliniat că, dacă Bulgaria aderă la Schengen, personalul care protejează în prezent punctele de trecere a frontierei cu România și Grecia ar putea fi apoi desfășurat și la frontierele bulgaro-turce și bulgaro-sârbe.

Trebuie găsită o soluție europeană la preocupările justificate ale guvernului austriac cu privire la numărul mare de cereri de azil. Acest lucru nu trebuie să se facă în detrimentul Bulgariei și României.

Speranță pentru 4 decembrie

Sau, după cum a explicat ambasadorul croat Daniel Glunčić, de asemenea prezent: „O revenire la statul național ar fi o modalitate periculoasă de a rezolva problemele, iar noi am putea face cu siguranță ceva pentru țara noastră și pentru Europa. Este de sperat că aplauzele care au urmat vor fi auzite și la summitul miniștrilor de interne ai UE din 4 decembrie. Acolo, s-ar putea decide extinderea spațiului Schengen la 29 de membri, eliberând capacitatea pentru alte probleme urgente ale timpului nostru.