Guvernul britanic a angajat consultanți pe 160.000 de lire sterline ca să instruiască funcționarii publici să nu aibă ”microcomportamente” jignitoare, precum datul ochilor peste cap sau ridicatul din sprâncene – The Times

Guvernul Marii Britanii a cheltuit peste 160.000 de lire sterline începând cu anul 2021 pentru a instrui funcționarii publici să recunoască și să evite comportamentele percepute ca fiind jignitoare, conform unei anchete realizate de ziarul britanic The Times. Angajații din sectorul public au fost învățați că gesturi aparent nevinovate, cum ar fi datul ochilor peste cap sau utilizarea telefoanelor mobile în timpul conversațiilor, ar putea fi interpretate ca forme de discriminare sexuală sau rasială.

Ei au fost instruiți să manifeste un comportament mai atent și să promoveze transparența și incluziunea prin gesturi de aprobare.

În cadrul programului de formare, lucrătorii publici au fost încurajați să identifice „microagresiunile” – gesturi sau cuvinte aparent nevinovate care pot fi percepute ca manifestând ostilitate față de femei sau minorități.

Guvernul a angajat consultanți din sectorul privat. Feedback-ul privind aceste sesiuni de formare a fost mixt. Mulți participanți au exprimat dezamăgirea că instruirea nu le-a îndeplinit obiectivele, nu le-a îmbunătățit cunoștințele și nu au considerat că pot aplica ceea ce au învățat în activitatea lor de zi cu zi. De asemenea, au menționat că nu ar recomanda sesiunile altora.

O femeie britanică de origine indiană a reclamat că a fost victima unei discriminări rasiale atunci când șefii și-au ridicat sprâncenele unul la altul în timp ce ea vorbea. Ea a pierdut procesul.

Nu există o definiție exactă a microagresiunilor, termenul provenind din politicile rasiale și sociale ale Statelor Unite.

Funcționarii publici britanici au primit o gamă variată de semnificații pentru acest concept. Un grup a fost instruit că microagresiunile sunt „gesturi minuscule, adesea involuntare, precum expresii faciale, posturi, cuvinte și tonul vocii, care pot influența modul în care oamenii se simt incluși sau excluși”.

„Exemplele includ comportamente negative minore – cum ar fi ridicarea ochilor în sus sau utilizarea telefonului mobil în timp ce cineva vorbește – sau insulte, intenționate sau nu, care transmit mesaje neprietenoase, critice sau negative.”

Berkshire Consultancy, firma care a furnizat formare pentru angajații Autorității pentru Concurență și Piețe, a susținut că astfel de comportamente vizează în mod special minoritățile, contribuind la discriminare.

Firma de consultanță a continuat, afirmând că microagresiunile sunt adesea comise de persoane bine intenționate care nu conștientizează că acțiunile lor pot fi dăunătoare pentru grupurile marginalizate social.

The Times a solicitat Berkshire Consultancy să clarifice care sunt grupurile marginalizate și cum se determină apartenența la aceste grupuri, dar nu a primit un răspuns.

Tribunalele de ocupare a forței de muncă au devenit un câmp de luptă pentru plângerile privind microagresiunile, după ce serviciul de arbitraj Acas, finanțat de guvern, a decis să le adauge la orientările sale privind discriminarea.

Într-un caz soluționat în ianuarie, o femeie de culoare nou angajată la British Telecom a susținut că șeful ei alb, care lucra în cadrul companiei de 27 de ani, a comis o microagresiune punându-i sub semnul întrebării lipsa ei de experiență în fața colegilor. Reclamațiile sale de discriminare rasială și hărțuire au fost respinse.

The Times a întrebat Acas dacă a consultat guvernul, organismele statutare, angajatorii, lucrătorii, sindicatele, avocații specializați în dreptul muncii, judecătorii și publicul înainte de a elabora ghidul său privind microagresiunile. Acas a declarat că actualizările la sfaturile sale au fost verificate în mod regulat de organizații, inclusiv de Comisia pentru egalitate și drepturile omului și de Biroul guvernamental pentru egalități.