Guvernul canadian vrea să introducă „dreptul la deconectare” în Codul Muncii. Fără emailuri de serviciu dupa program

Executivul liberal aflat la putere în Canada in în calcul introducerea în legea muncii, pe care vrea sa o reformeze, a dreptului la deconectare pentru angajati în afara orelor de program. Guvernul a început sa studieze conceptul după ce Franța a adoptat în 2016 o lege ce ofera angajatilor dreptul de a-si închide dispozitivele electronice primite de la serviciu în afara orelor de program, ca urmare a îngrijorărilor ca acestia făceau ore suplimentare neremunerate sau riscau sa fie epuizati. Situatia din Canada a fost descrisa într-un raport facut public înainte de Ziua Muncii. Posibilitatea introducerii dreptului la deconectare în Canada vine în contextul unei discutii mai ample desfasurata în prezent în America de Nord legata de eliberarea angajatilor de obligatia de a fi legati non-stop de telefoanele lor de serviciu. Unii experti cred ca companiile profita de lipsa legislatiei pentru a nu compensa angajatii pentru aceste ore suplimentare, iar fenomenul a devenit o „epidemie nationala” în Canada.

Ideea de a pune dreptul la deconectare în legea muncii este unul din propunerile pe care liberalii vor sa le studieze în amanunt. Cabinetul condus de Justin Trudeau urmareste sa realizeze o reformare a standardelor federale de muncă, iar problema emailurilor pe care angajatorii le trimit angajatilor lor dupa sfarsitul oficial al programului este si ea studiata. Autoritatile si-au exprimat constant temerile ca angajatii care raspund acestor mesaje electronice nu sunt platiti suplimentar sau ca sunt epuizati din cauza muncii constante.

Rezultatele unei consultări privind modificările aduse codului federal al muncii, care s-au întins pe o durata de un an, au arătat o diferenta semnificativa de atitudine între grupurile de angajatori și organizatiile angajatilor în ceea ce priveste intentia liberalilor de a urma exemplul Frantei si de a stabili reguli pentru lucrătorii din industriile reglementate la nivel federal. Acestea includ angajații din domeniul transporturilor, al serviciilor bancare și al telecomunicațiilor. Reforma ar putea influența, de asemenea, legile de muncă provinciale.

„În timp ce în timpul consultărilor noastre au fost ridicate mai multe îngrijorări, un mesaj a fost clar: canadienii doresc mai mult echilibru între muncă și viața de familie,” a declarat ministrul Muncii, Patty Hajdu. „Este timpul ca standardele federale de muncă să fie modernizate pentru a reflecta realitățile pe care le întâmpină astăzi canadienii și noi luăm în considerare foarte serios opiniile reiesite din aceste consultări”.

Asociatiile angajatiilor au susținut că dreptul legal de a opri dispozitivele electronice primite de la serviciu sau politicile de la locul de muncă pentru a limita utilizarea dispozitivelor electronice atunci când angajatii nu mai sunt la birou ar îmbunătăți odihna și nu vor afecta timpul petrecut cu familia.

Angajatorii au fost însa mult mai retinuti, declarând oficialilor federali că unele companii au nevoie de angajați pentru a fi la dispoziție „on call,” în afara orelor de program. În plus, unii angajați aleg să rămână conectați, deoarece nu lucrează o zi de lucru tradițională, de la „9 la 5”. Raportul a indicat ca cel putin un grup de angajatori a numit initiativa guvernamentală o „încalcare a atributiilor legislative.”

Raportul publicat înainte de Ziua Muncii face un sumar al consultațiilor federale privind potențialele actualizări ale Codului Muncii din Canada, care este vechi de zeci de ani. Documentul discuta de asemenea oportunitatea stabilirii unui salariu minim la nivel federal și stabilirea de norme mai stricte în ceea ce privește lucrătorii contractuali.

Dar de ce vrea Guvernul de la Ottawa modificarea legii muncii? Raspunsul cel mai simplu este ca ea nu mai reflecta realitatea actuala de pe piata muncii din Canada. Standardele consacrate în Codul Muncii din tara nord-americana au fost elaborate inițial în anii 1960, într-o perioadă în care lucrătorul obisnuit avea o slujbă permanentă, cu beneficii și protecții clar stabilite. Formularile din regulamente au rămas însa relativ neschimbate de atunci. În noile conditii, codul simte din plin schimbarile dramatice produse pe piata muncii si in ceea ce priveste forta de munca. Începand din anii 1970, aceasta cunoaste din ce în ce mai multi angajati nestandardizati, precum cei care lucreaza la timp partial, temporar sau cu contract.

Ziaristii canadieni noteaza ca consultarile actuale vor fi luate în considerare de Guvernul Trudeau în eforturile sale de a moderniza standardele de munca care afecteaza mai mult de 900.000 de muncitori federali din Canada, reprezentând aproximativ sase la suta din forta de munca nationala.

O chestiune delicata
Posibilitatea introducerii dreptului la deconectare în Canada vine în contextul unei discutii mai ample desfasurata în prezent în America de Nord legata de eliberarea angajatilor de obligatia de a fi legati non-stop de telefoanele lor. Unii experți spun că, în timp ce cerințele digitale ale muncii în secolul 21 trebuie discutate în mod deschis, reglementările rigide și amenzile aplicate angajatorilor nu pot fi soluția ideala. De exemplu, un consilier local din New York a propus recent să fie ilegal ca angajatii sa fie obligati să acceseze de acasa „comunicațiile electronice legate de muncă,” cu doar câteva excepții, între care situațiile de urgență. Companiile ar trebui să elaboreze politici scrise care să descrie orele de muncă și timpul liber, iar angajatorilor nu li se va permite să amenințe cu sancțiuni pe cei care refuză să-și verifice e-mailurile sau rețelele sociale în afara orelor de program.

„Munca s-a extins în viețile noastre personale. Suntem mereu conectați la telefoanele noastre sau la un computer odată ce părăsim biroul. Este important ca oamenii să fie capabili să traga o linie clară între serviciu și viața personală, să aiba timp să se conecteze cu familia, cu prietenii, să-și reducă nivelul de stres și să poată reveni la locul de muncă și sa performeze la nivelul lor optim,” a afirmat democratul Rafael Espinal, initiatorul legii.

Legislația propusa ar acoperi companiile private cu mai mult de 10 angajați. Vor exista exceptii pentru anumite tipuri de locuri de muncă care necesită ca oamenii să fie la dispoziție „on call.” Cu excepția situațiilor de urgență, managerii nu vor putea să solicite angajatilor să-si verifice e-mailurile de lucru sau mesajele în orele lor libere. Companiile care vor încălca regula vor primi amenzi de cel puțin 250 de dolari pentru fiecare incident.

Angajatii care doresc însa să comunice si în afara orelor de program ar putea face acest lucru. „Dacă îti iubești slujba și îți place ceea ce faci, mă îndoiesc că vei înceta să lucrezi,” a spus Espinal.

În provincia canadiana Quebec, un membru al formatiunii Quebec Solidaire a depus un proiect de lege în Adunarea Național care urmărește „să se asigure că perioadele de odihnă ale angajaților sunt respectate, cerând angajatorilor să adopte o politică de deconectare după orele de program.” Propunerea lui Gabriel Nadeau-Dubois solicită aplicarea de amenzi între 1.000 și 30.000 de dolari pentru companiile care refuză să elaboreze o politică adecvată sau sa o reevalueze anual pentru a se asigura că aceasta rămâne actualizata și eficienta.

„Pentru generația părinților mei, atunci când plecau de la birou, ei părăseau efectiv biroul. Acest lucru nu mai este adevărat pentru generația mea. Când părăsesti locul de muncă, trebuie să mai lucrezi pentru că ai e-mailuri de la șef sau colegi. Separarea dintre viața profesională și viața privată dispare,” a afirmat Nadeau-Dubois.

Unii experti sustin că legile de muncă existente și hotărârile judecătorești protejează deja în mod adecvat angajații ca sa fie forțați să lucreze în afara orelor de program. De exemplu, într-o decizie adoptata în 2005, Curtea de Apel din Quebec a precizat ca angajații nu pot fi obligați să-și prelungească ziua de lucru la domiciliul lor. „Curtea a constatat ca dreptul omului la intimitate și la sanctitatea casei nu poate permite unui angajator să îi forțeze pe angajati să lucreze de acolo.” Cu alte cuvine, a explicat un specialist, angajatorul poată contacta un angajat acasa pentru a îi comunica orarul de lucru, însa forțara angajatului să lucreze de acolo ar putea fi considerata o invazie a vieții private.

Potrivit unor analisti, multi patroni sunt constienti de beneficiile deconectarii angajatilor de la aparatele mobile si emailuri în afara orelor de program si a momentelor petrecute cu familia si prietenii. Acest lucru ajuta la mentinerea starii de sanatate a angajatilor, a bunastarii lor fizice si emotionale si a cresterii performantelor la locul de munca. Angajatii sunt mult mai productivi si mai eficienti, avand o energie mai mare la serviciu.

Criticii afirma însa ca lumea a devenit în prezent un loc în care tehnologia permite munca continua, iar aderarea la astfel de politici care încurajeaza deconectarea va afecta competitivitatea companiilor. Acestia se intreaba cum va fi pusa în aplicare o astfel de lege și cum va fi definită o situație de urgență. Pentru multi experti, solutia ar trebui sa vina prin educatie si nu legislatie.

Situatia este complicata de folosirea pe scara tot mai larga a retelelor de socializare online si a telefoanelor mobile. De asemenea, angajații se simt adesea vinovați sau se tem că, dacă nu se vor conecta si nu îsi vor verifica emailurile, vor arăta rău in ochii sefilor și ar putea fi chiar concediați.

Precedentele internationale
În 2016, legislatorii francezi au adoptat o lege care permite angajatilor sa se deconecteze de la comunicatiile electronice si sa ignore emailurile de serviciu, legea fiind valabila pentru companiile cu mai mult de 50 de angajati.

„Toate studiile arată că în prezent există mult mai mult stres legat de locul de muncă decât pâna acum, iar stresul este constant,” a declarat parlamentarul Benoit Hamon. „Angajații părăsesc fizic biroul, dar nu-și părăsesc slujba. Ei rămân atașați cu un fel de lesă electronică – ca un câine. Textele, mesajele, e-mailurile – ele colonizează viața individului până la punctul în care el sau ea va claca.”

Un studiu din 2014 a constatat că cei care lucrează după ore „aveau mai multe șanse să raporteze cel puțin o problemă de sănătate – de la afectiuni psihologice până la gastro-intestinale și cardiovasculare.” Lipsa echilibrului dintre viața profesională și cea de familie poate afecta atenția oamenilor, precum și somnul, spun experții.

În 2013 , Ministerul Muncii din Germania a interzis managerilor săi să sune sau să trimită emailuri angajatilor în afara programului de lucru, pentru a evita epuizarea acestora. Tot în Germania, în 2011, compania Volkswagen a făcut în asa fel încât serverele sale să elimine posibilitatea de a trimite e-mailuri la 30 de minute după ce programul de lucru al unui angajat a luat sfârsit.

În acelasi an, guvernul brazilian a adoptat o lege care spune că angajatii care răspund la emailurile ce au legatură cu munca după sfarsitul programului de lucru au dreptul la plată pentru ore suplimentare.

Surse: Toronto Star, Global News, The Guardian, CTV News, National Post, BBC