Guvernul Cîțu și moțiunea de cenzură depusă de PSD: Patru scenarii posibile la votul de marți din Parlament

Săptămâna viitoare, pe data de 5 octombrie, Parlamentul României se va întrui în şedinţa reunită a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a dezbate şi a supune la vot moţiunea de cenzură iniţiată de către Partidul Social Democrat.

Moţiunea iniţiată de către social-democraţi a fost depusă în contextul în care Curtea Constituţională a României a admis în unanimitate sesizarea făcută, în data de 8 septembrie, de către premierul Florin Cîţu prin care acesta a cerut Curţii să constate existenţa unui conflic juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depusă de USR PLUS şi AUR.

Cu toate că judecătorii Curţii Constituţionale au cerut Parlamentului să dezbată şi să supună la vot moţiunea iniţiată de către parlamentarii USR PLUS şi AUR, Birourile Reunite Permanente au decis cu 9 voturi „pentru” şi 16 abţineri, că acestă moţiune nu va fi dezbătută şi votată decât în momentul în care Curtea va publica motivarea deciziei privind conflictul dintre Guvern şi Parlament.

În schimb, Birourile Reunite Permanente au stabilit că moţiunea de cenzură a PSD întră în procedura parlamentară, urmând să fie dezbătută şi votată în data de 5 octombrie (citirea moţiunii în Parlament a avut loc, joi, 30 septembrie)

• Observaţie: Trebuie subliniat faptul că dezbaterea şi votul privind moţiunea de cenzură – vot în urma căruia guvernul condus de Florin Cîţu ar putea fi demis – va avea loc într-un context social şi sanitar deosebit de complex, numărul persoanelor infectate cu virusul SARS-COV2 fiind în continuă creştere (la data de 1 octombrie au fost înregistrate 10.887 de cazuri noi de infectare cu coronavirus, iar 169 de pacienți au murit).

De asemenea, tragedia care a avut loc în urma incendiului izbucnit vineri, 1 octombrie, la Secția ATI de la Spitalul de Boli Infecțioase Constanța, în urma căruia şi-au pierdut viaţa şapte persoane, ar putea avea un impact major asupra evoluţiei moţiunii de cenzură.

Scenariul 1: Moţiunea de cenzură este votată şi guvernul Cîţu este demis de către Parlament.

În acest caz, conform art.103, alin (1) din Constituţia României preşedintele Klaus Iohannis trebuie să invite partidele parlamentare la Cotroceni pentru consultări în vederea desemnării unui nou prim-ministru.

• Art 103, alin (1) – „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

Cum liderul PSD, Marcel Ciolacu, a anunţat deja într-o emisiune la România TV că social-democraţi nu vor face o propunere de premier, deoarece doresc organizarea de alegeri anticipate, Klaus Iohannis are la dispoziţie varianta desemnării unui nou premier – posibil unul dintre liderii care l-au susţinut pe Florin Cîţu în campania internă, care să ocupe fotoliul de la Palatul Victoria până la alegerile parlamentare din anul 2024.

Pe de altă parte, Klaus Iohannis ar putea să încerce o nouă desemnare a lui Florin Cîţu în funcţia de premier, însă doar după ce va propune un premier de sacrificiu, care să nu primească votul de învestitură în Parlament (conform deciziei Curţii Constituţionale din data de 24 februarie 2020, un premier demis prin moţiune de cenzură nu mai poate fi desemnat din nou, deoarece „desemnarea candidatului la funcţia de prim-minustru trebuie să aibă ca scop asigurarea coagulării unei majorităţi parlamentare în vederea formării unui nou guvern”).

Admiterea moţiunii de cenzură şi demiterea lui Florin Cîţu din funcţia de premier ar putea să mai atenueze acuzaţiile apărute în spaţiul public privind existenţei unui presupus blat politic între liderul PSD, Marcel Ciolacu, şi preşedintele României, Klaus Iohannis.

Scenariul 2: Moţiunea de cenzură pică în Parlament, iar Florin Cîţu rămâne premier al României.

Teoretic, este un scenariu puţin probabil având în vedere declaraţiile liderilor celor trei partide PSD, AUR şi USR PLUS, care au afirmat că parlamentarii lor vor vota cu bilele la vedere.

Ceva defecţiuni la vot ar putea apărea, însă, în cazul parlamentarilor USR PLUS, având în vedere criticile formulate în textul moţiunii la adresa miniştrilor acestui partid.

Chiar dacă moţiunea de cenzură ar pica în Parlament, premierul Cîţu este însă nevoit să ceară votul pentru ocuparea portofoliilor rămase libere în urma plecării miniştrilor USR PLUS din guvern (alegerea lui Dacian Cioloş în funcţia de preşedinte al USR PLUS ar putea redeschide discuţiile despre revenirea acestora la guvernare)

Dacă premierul Cîţu va reuşi să supravieţuiască acestui vot, acesta îşi va consolida la nivel public imaginea unui premier – Superman.

Scenariul 3: Dezbaterea şi votul privind moţiunea de cenzură este amânat din lipsă de cvorum.

Emoţia publică generată de tragedia petrecută la Spitalul de Boli Infecțioase Constanța (care a fost precedată de cea de la Spitalul Judeţean Piatra-Neamţ şi de cea de la Institutul Matei Blaş) i-ar putea determina pe anumiţi parlamentari să lipsească de la şedinţa Parlamentului de marţi pentru a nu se expune oprobiului public (sau ar putea exista chiar o înţelege tacită între toate grupurile parlamentare pentru amânarea dezbaterii moţiunii de cenzură).

În acest scenariu, premierul Florin Cîţu mai câştigă timp pentru a purta negocieri cu parlamentarii cu scopul de a-i determina să nu voteze moţiunea de cenzură.

Scenariul 4: Partidul Social Democrat invocă tragedia de la Constanţa şi îşi retrage moţiune de cenzură.

Liderii PSD ar putea specula emoţia generală pentru a se profila drept un partid matur şi responsabil, care pune interesele cetăţenilor mai presus de interesul lor politic şi electoral.

Gestul retragerii moţiunii, pentru ca guvernul României să se poată ocupa de problemele cetăţenilor, ar putea fi o adevărată lovitură de imagine pentru PSD prin care ar putea marca puncte electorale.

În acest scenariu, gestul PSD i-ar forţa pe liderii USR PLUS şi AUR să procedeze la fel cu moţiunea lor de cenzură.
O astfel de mutare politică ar putea fi dificil de realizat după ce Marcel Ciolacu, într-o postare pe pagina personală de Facebook, a lansat acuzaţii extrem de dure la adresa miniştrilor PNL şi USR-PLUS ai Sănătăţii, Nelu Tătaru, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, dar şi a premierul Florin Cîţu, pe care i-a numit „criminali”.

Nu este, însă, prima dată când Ciolacu foloseşte acest apelativ la adresa guvernului PNL, în luna aprilie a anului trecut, liderul interimar al social-democraţilor, tot într-o postare pe reţeau de socializare, spunea despre guvernul Orban că, „Da, voi sunteţi criminali şi, da, veţi plăti pentru toate acestea!”. Acest lucru nu l-a împiedicat, însă, să aprobe în Parlament starea de alertă sau alte măsuri instituite de guvern.