Guvernul Dăncilă, al patrulea Executiv demis prin moțiune de cenzură în istoria post-decembristă

Guvernul condus de Viorica Dăncilă a fost cel de-al patrulea Executiv demis printr-o moțiune de cenzură adoptată de Parlament în cei 30 de ani de după Revoluție.

Prima moțiune adoptată în istoria post-decembristă a României a fost cea din 2009 împotriva guvernului condus de Emil Boc. Intitulată ”11 împotriva României”, moțiunea a fost inițiată de PNL după ieșirea PSD de la guvernare. Documentul a fost depus la Parlament pe 6 octombrie și a fost dezbătut și votat pe 13 octombrie 2009. Au votat atunci pentru demiterea guvernului PDL condus de Emil Boc 254 de parlamentari de la PNL, PSD și UDMR.

Deși a fost dat jos de la șefia guvernului, Boc a rămas premier interimar până după alegerile prezidențiale din același an, fiind numit din nou în fruntea Executivului de Traian Băsescu, după câștigarea celui de-al doilea mandat de președinte. Boc a demisionat din funcție la începutul anului 2012.

Cea de-a doua moțiune de cenzură adoptată de Parlament l-a vizat pe succesorul lui Boc, Mihai Răzvan Ungureanu. După doar 78 de zile în funcție, Ungureanu a fost demis în aprilie 2012, după ce moțiunea de cenzură intitulată ”Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!”, inițiată de PNL și PSD, a fost adoptată de Parlament cu 235 de voturi ”pentru”. ”Another one bites the dust” a titrat atunci publicația britanică The Economist, marcând astfel scurta perioadă de viață a Guvernului Ungureanu prin numele celebrei melodii a trupei Queen.

PDL a pierdut atunci puterea și a intrat într-un proces de disoluție care s-a soldat cu dispariția partidului, absorbit în 2014 de PNL.

Cea de-a treia moțiune de cenzură care a fost adoptată a marcat o premieră absolută pe scena politică românească pentru că a fost inițiată și votată de un partid împotriva propriului guvern. Nemulțumit pentru că premierul pe care l-a propus a ieșit din sfera sa de influență și pentru că nu l-a putut convinge să demisioneze, Liviu Dragnea a apelat la instrumentul moțiunii de cenzură pentru a-l demite pe Sorin Grindeanu. Acesta se baricadase în Palatul Victoria chiar și după ce toți miniștrii guvernului pe care îl conducea, cu excepția unuia singur, demisionaseră din funcție.

Sub titlul pompos „România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor!”, PSD a depus în Parlamentul pe care îl controla moțiunea de cenzură în vara anului 2017, pe 18 iunie. Trei zile mai târziu, pe 21 iunie, premierul Grindeanu era demis după ce 241 de parlamentari au votat moțiunea.

PSD l-a recuperat ulterior pe Sorin Grindeanu, numindu-l în funcția de președinte al Autorității Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

Lui Sorin Grindeanu i-a urmat la șefia guvernului PSD Mihai Tudose, care, după nici jumătate de an, a dat și el semne de independență față de Liviu Dragnea. Tudose nu a mai așteptat însă moțiunea de cenzură și, după ce a pierdut sprijinul politic al partidului controlat cu mână de fier de Dragnea, a demisionat din funcție la începutul lui 2018.

Liviu Dragnea a avut grijă să caute un premier mai docil decât precedenții care se răzvrătiseră, așa că și-a întreptat privirea spre un europarlamentar insipid, total necunoscut, fără experiență și care părea lipsit de voință proprie: Viorica Dăncilă. Un atu în plus, credea Liviu Dragnea, era că Dăncilă era de loc din Teleorman, județul său natal.

Încă de la început, Viorica Dăncilă s-a remarcat prin gafele sale de exprimare aflate la limita analfabetismului funcțional, dar și prin greșelile grave de protocol sau de geografie elementară. Totuși, deși nu s-a răzvrătit precum Grindeanu sau Tudose, prima femeie premier din istoria României a ajuns în relații extrem de tensionate cu liderul de partid. Pe scena politică a fost din nou vehiculată varianta demiterii premierului în funcție, dar dosarul penal în care fusese acuzat de abuz în serviciu l-a ajuns din urmă pe Liviu Dragnea, acesta fiind condamnat definitiv la închisoare cu executare pe 27 mai.

Dăncilă a preluat ulterior și șefia partidului și a intrat și în cursa pentru alegerile prezidențiale de luna viitoare. Faptul că a fost desemnată prezidențiabil a dus la ruperea coaliției de guvernare de către Călin Popescu Tăriceanu, care voia el însuși să intre în cursă cu susținerea PSD.

Pe acest fond a fost adoptată cea de-a patra moțiune din istoria post-decembristă a României, pe data de 10 octombrie 2019. Inițiată de PNL, USR, PMP, UDMR, ALDE și Pro România, moțiunea a fost adoptată cu votul a 238 de parlamentari.

După șapte ani de la preluarea în 2012 a puterii, guvernarea pesedistă a ajuns astfel la final.